Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat luni că țara sa va crește numărul de focoase nucleare și va permite desfășurarea temporară a aeronavelor sale purtătoare de arme nucleare în state aliate europene, marcând prima extindere a arsenalului nuclear francez din 1992, potrivit Al Jazeera. Decizia vine în contextul îngrijorărilor tot mai mari legate de fiabilitatea „umbrelei nucleare” americane și al tensiunilor recurente cu președintele Donald Trump.
Într-un discurs susținut la baza militară de la L’Île Longue, unde sunt staționare submarinele balistice franceze, Macron a introdus conceptul de „descurajare avansată”, o nouă relație de securitate nucleară cu partenerii europeni cheie, distinctă dar complementară aranjamentelor NATO.
Prima creștere a arsenalului nuclear din decenii.
„Am decis să cresc numărul de focoase din arsenalul nostru”, a declarat Macron, fără a preciza cifra exactă a creșterii. Liderul francez a subliniat că țara sa nu va mai face publice datele privind dimensiunea arsenalului nuclear, inversând practicile anterioare de transparență.
Franța deține în prezent aproximativ 290 de focoase nucleare, conform estimărilor Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI) și ale Federației Oamenilor de Știință Americani. Decizia de extindere reprezintă o schimbare dramatică de politică pentru Paris, care nu și-a mai mărit arsenalul nuclear de peste trei decenii, potrivit France 24.
🗞️ Citește și Acestea
„Responsabilitatea mea este să mă asigur că descurajarea noastră își menține — și va menține în viitor — puterea distructivă garantată”, a explicat Macron, adăugând că „dacă ar trebui să folosim arsenalul nostru, niciun stat, oricât de puternic ar fi, nu s-ar putea proteja de el, iar niciun stat, oricât de vast, nu și-ar reveni”.
Desfășurarea aeronavelor nucleare în țări aliate.
Noua strategie franceză prevede „desfășurarea temporară a unor elemente ale forțelor noastre aeriene strategice în țări aliate”, o măsură fără precedent pentru Paris. Discuțiile privind acest tip de aranjamente au început deja cu opt țări europene: Regatul Unit, Germania, Polonia, Țările de Jos, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca.
Macron a insistat că nu va exista nicio împărțire a procesului decizional cu alte state în ceea ce privește utilizarea armelor nucleare. „Nu va exista nicio împărțire a deciziei finale”, a subliniat el, explicând că sub Constituția franceză, președintele rămâne singurul comandant-șef al forțelor armate și deține autoritatea exclusivă asupra arsenalului nuclear.
Cancelarul german Friedrich Merz a confirmat că a avut „discuții inițiale” cu Macron pe această temă și a teoretizat public despre posibilitatea ca avioane ale Forțelor Aeriene Germane să fie folosite pentru a transporta bombe nucleare franceze, potrivit Euronews.
Context geopolitic European tensionat.
Decizia lui Macron intervine pe fondul îndoielilor tot mai mari ale liderilor europeni cu privire la angajamentele SUA de a contribui la apărarea Europei. Tensiunile recurente cu președintele Trump și războiul din Ucraina au amplificat aceste îngrijorări, determinând Franța să-și asume un rol mai activ în securitatea continentală.
„Trebuie să ne consolidăm descurajarea nucleară în fața multiplelor amenințări și trebuie să gândim strategia noastră de descurajare adânc în interiorul continentului european, cu respectul deplin pentru suveranitatea noastră”, a declarat Macron. „Pentru a fi liberi, trebuie să fim temuti”, a adăugat el într-una dintre cele mai puternice afirmații din discurs.
Franța este singura putere nucleară din Uniunea Europeană de când Regatul Unit a părăsit blocul în 2020. Această poziție unică i-a conferit Parisului un rol special în dezbaterile privind apărarea continentală. Franța și Marea Britanie au adoptat o declarație comună în iulie 2025 care permite ca forțele nucleare ale ambelor națiuni să fie „coordonate” rămânând în același timp independente.
Reacții și criticii.
Decizia lui Macron a fost primită cu reticență de către organizațiile pentru pace și dezarmare. Jean-Marie Collin, șeful biroului francez al Federației Internaționale pentru Pace (ICAN), a declarat pentru PBS News că măsura „reprezintă un pas semnificativ înapoi în lumina obligațiilor Franței în cadrul Tratatului de Neproliferare Nucleară”.
„Creșterea arsenalului reflectă o dinamică de participare la o cursă a înarmărilor, contrazicând spiritul, dacă nu litera, acestui tratat care angajează statele cu arme nucleare să urmărească dezarmarea nucleară”, a adăugat Collin, avertizând că „la nivel strategic, Rusia ar putea considera această inițiativă o provocare majoră, cu riscuri de escaladare”.
Totuși, partenerii europeni ai Franței au primit pozitiv noua strategie. Germania și Franța au emis imediat după discurs o declarație comună anunțând un „grup de conducere nuclear la nivel înalt” între cele două țări, care va include participarea convențională germană la exercițiile nucleare franceze și vizite comune la obiective strategice.
Macron a mai anunțat că Paris, Londra și Berlin vor „lucra împreună la proiecte de rachete cu rază foarte lungă de acțiune”, prezentând această inițiativă ca parte a unui efort european mai larg de descurajare și apărare într-un peisaj de securitate mai volatil.
