Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Guvernul se reunește astăzi, 31 iulie, de la ora 15.00, în ședință extraordinară pentru a adopta o hotărâre privind instituirea unei situații de forță majoră la Nuclearelectrica, potrivit HotNews.ro. Decizia vine după oprirea primului reactor de la Cernavodă și riscul ca și al doilea să fie scos din funcțiune din cauza secetei.
Contextul crizei de la Cernavodă
Motivul invocat este nivelul istoric de scăzut al Dunării. Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar Unitatea 2 a fost menținută în funcțiune, după ce autoritățile au anunțat inițial oprirea și a acesteia.
Nuclearelectrica a transmis clienților o notificare oficială prin care invocă un eveniment de forță majoră. Compania arată că, în iulie 2026, Dunărea a înregistrat cel mai scăzut debit din ultimii aproximativ 30 de ani, iar prognozele hidrologice nu indică o îmbunătățire în perioada următoare. „Evenimentul descris este un eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil produs din motive independente de voința și culpa societății noastre”, se arată în informarea companiei, citată de ZF.ro.
Dacă ambele unități de la Cernavodă ar fi oprite simultan, din sistem ar ieși aproximativ 1.400 MW de capacitate continuă și predictibilă, iar România ar depinde aproape integral de importuri, exact în perioada în care și vecinii se confruntă cu aceeași secetă și caniculă.
🗞️ Citește și Acestea
Ce a declarat premierul interimar
Premierul interimar și ministru interimar al Energiei, Ilie Bolojan, a explicat impactul opririi reactoarelor și a cerut populației și marilor consumatori industriali să își reducă voluntar consumul, mai ales seara. „Ne afectează, iar centrala de la Cernavodă se închide din cauza debitelor scăzute ale Dunării”, a declarat Bolojan, citat de Antena 3 CNN.
Bolojan a precizat că debitul Dunării a scăzut de la 3.900-4.500 metri cubi pe secundă, cât era în anii trecuți, la circa 1.600 metri cubi pe secundă în prezent, cu tendință de scădere. Reducerea afectează pompele care asigură răcirea centralei, iar sub un anumit prag tehnic operarea în siguranță nu mai este posibilă.
Cronologia crizei energetice
- 28 iulie 2026: Unitatea 1 de la Cernavodă este oprită controlat, din cauza debitului scăzut al Dunării.
- 29-30 iulie 2026: Se anunță oprirea și a Unității 2, apoi decizia este amânată, unitatea rămânând conectată la sistem.
- 31 iulie 2026: Nuclearelectrica notifică oficial situația de forță majoră, iar Guvernul convoacă ședința extraordinară de la ora 15.00.
Ce înseamnă forța majoră pentru sistemul energetic
Institurea situației de forță majoră ar permite Nuclearelectrica să invoce imposibilitatea temporară de a-și onora contractele comerciale fără a suporta penalități. Pentru sistemul energetic național, riscul principal rămâne dependența de importuri, într-un moment în care Bulgaria, Ungaria și Serbia se confruntă cu propriile restricții de producție.
Potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă, citată de HotNews, un import de aproximativ 3.300 MWh este posibil tehnic, dar nu este garantat comercial, ceea ce menține România într-o zonă de risc pentru securitatea aprovizionării.
Bulgaria are în prezent aproape 2.000 MW nucleari la Kozlodui și poate susține exporturi către România, mai ales pe timpul nopții, atât timp cât ambele unități rămân în funcțiune. Ungaria, deși bine interconectată cu sistemul românesc, a pierdut deja o unitate la centrala de la Paks, iar producția sa nucleară a scăzut cu aproximativ 700-750 MW, ceea ce limitează marja de manevră pentru exporturi suplimentare către România. Serbia poate contribui punctual cu 200-400 MW, dar nu poate fi tratată drept sursă permanentă de echilibrare.
Ce urmează după ședința de guvern
Decizia Guvernului din ședința de la ora 15.00 va clarifica dacă situația de forță majoră se transformă și într-o stare de urgență energetică, cu efecte directe asupra consumatorilor și marilor industriali. O astfel de măsură ar putea permite autorităților să impună restricții privind consumul de electricitate și gaze, cu prioritizarea spitalelor și a infrastructurii critice, precum și limitarea temporară a exporturilor de energie.
Transelectrica a transmis anterior că sistemul energetic național este monitorizat permanent și funcționează în parametri de siguranță, însă pierderea suplimentară a câtorva sute de megawați din regiune ar putea transforma o problemă de preț într-una de adecvanță a sistemului. Urmează ca după ședința extraordinară Executivul să anunțe oficial măsurile adoptate.
