Un nou sondaj CURS arată că AUR se menține pe primul loc în intenția de vot, cu 34%, urmat de PSD cu 25% și PNL cu doar 18%, în timp ce aproape jumătate dintre români consideră alegerile anticipate drept soluția pentru actuala criză politică, potrivit datelor publicate de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS). Cercetarea de tip omnibus a fost realizată în perioada 16-22 septembrie, pe un eșantion național de 1.100 de respondenți.
AUR se menține pe primul loc, dar PSD este în creștere
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 34% din voturi, fiind urmat de PSD cu 25% și PNL cu 18%. USR este creditat cu 8%, iar UDMR cu 5%. SOS România ar obține 3%, în timp ce Partidul Naționalist Reformarea României – Piedone, Acțiunea Conservatoare și SENS sunt creditate fiecare cu câte 2%, iar restul opțiunilor însumează 1%.
Rezultatele plasează AUR pe prima poziție în preferințele electorale, la o diferență de 9 puncte procentuale față de PSD. Primele trei formațiuni concentrează împreună peste trei sferturi din opțiunile de vot exprimate, un tipar întâlnit constant în sondajele CURS din ultimul an, care au arătat în repetate rânduri un avans consistent al AUR față de restul competitorilor.
Opinia publică, împărțită în privința alegerilor anticipate
Posibilitatea organizării unor alegeri parlamentare anticipate împarte opinia publică în două tabere aproape egale. 36% dintre respondenți consideră că actuala criză politică ar trebui rezolvată cu siguranță prin alegeri anticipate, iar 11% sunt mai degrabă de acord cu această variantă. De cealaltă parte, 26% sunt mai degrabă împotriva acestei soluții, iar 21% se declară cu siguranță împotrivă. În total, 47% susțin organizarea de anticipate, iar 47% le resping, în timp ce 6% nu au exprimat o opinie.
Tema nu este nouă în sondajele CURS: un val anterior al cercetării, realizat în luna mai, arăta că 56% dintre respondenți considerau la acel moment necesară organizarea de alegeri anticipate, față de 41% care se opuneau, potrivit Digi24. Comparația arată o polarizare mai accentuată a opiniei publice pe acest subiect în luna septembrie față de primăvară, când balanța încă înclina spre susținerea variantei anticipatelor.
🗞️ Citește și Acestea
PNL și USR decontează prețul crizei politice
Comparația dintre sondajele CURS din august și septembrie arată că AUR se menține la 34%, în timp ce PSD crește de la 24% la 25%. PNL scade de la 20% la 18%, iar USR de la 10% la 8%, cele două formațiuni aflate în prezent la guvernare fiind cele care pierd teren.
În zona partidelor cu scoruri mai mici, UDMR se menține la 5%, SOS România crește de la 2% la 3%, iar Partidul Naționalist Reformarea României – Piedone rămâne la 2%. Acțiunea Conservatoare crește de la 1% la 2%, iar SENS ajunge la 2%. Imaginea de ansamblu indică, per total, mai degrabă o stabilitate a raporturilor electorale decât o schimbare semnificativă a preferințelor de vot dintr-o lună în alta.
Aproape opt din zece români consideră că țara merge într-o direcție greșită
79% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 15% apreciază că țara merge într-o direcție bună, iar 6% nu au exprimat o opinie. Diferența dintre evaluările negative și cele pozitive rămâne una semnificativă, iar proporția ridicată a celor nemulțumiți arată că evaluarea negativă a direcției țării este larg răspândită în rândul populației, indiferent de opțiunea de vot declarată.
Sondajul CURS din septembrie confirmă, astfel, o hartă politică relativ stabilă în privința raportului dintre principalele partide, dar arată totodată o societate profund divizată în privința soluției pentru ieșirea din actuala criză de guvernare, fără conturarea unei majorități clare nici pentru varianta anticipatelor, nici pentru continuarea actualei configurații politice.
Sondajul a fost realizat de CURS în perioada 16-22 septembrie 2026, pe un eșantion de 1.100 de respondenți cu vârsta de 18 ani și peste, reprezentativ pentru populația adultă rezidentă din România. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri față în față, la domiciliul respondenților, iar validarea eșantionului s-a realizat pe baza celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică.
