Curtea Constituțională a discutat sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan privind conflictul juridic dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție pe tema restanțelor salariale ale magistraților, o dispută estimată la peste 4 miliarde de lei, potrivit Digi24. Pe aceeași ordine de zi se află și conflictul sesizat de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, pe tema Ordonanței de urgență privind Programul SAFE.
CCR, așteptată să arbitreze conflictul dintre Guvern și ÎCCJ
Curtea Constituțională a amânat, în iulie, pronunțarea pentru 23 septembrie asupra sesizării depuse de Bolojan, după ce Înalta Curte a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță pentru neplata restanțelor salariale ale magistraților, apărute în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Executivul susține că instanța „s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară”. „Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente”, declara Bolojan pe 2 iulie, potrivit Agerpres. Premierul a mai susținut că instanța „perturbă direct echilibrul bugetar național”, printr-o „ingerință directă” în activitatea executivă a statului.
Litigiul a pornit din luna martie, când Înalta Curte a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese, plus penalități de 1% pe zi, adică aproximativ 9 milioane de euro zilnic. Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante, inclusiv prin rectificare bugetară, sub sancțiunea unor penalități suplimentare de 1% pe zi de întârziere.
De cealaltă parte, reprezentanții Înaltei Curți au arătat, în ședința de dezbatere de la CCR, că nu este pentru prima dată când o instanță obligă o instituție publică să achite drepturi salariale restante angajaților săi, respingând acuzația potrivit căreia și-ar fi depășit competențele constituționale.
🗞️ Citește și Acestea
CCR discută și conflictul sesizat de Sorin Grindeanu între Guvern și Parlament
Al doilea dosar cu miză mare aflat pe rolul Curții vizează sesizarea depusă de Sorin Grindeanu, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, declanșat de emiterea Ordonanței de urgență nr. 38/2026 privind Programul SAFE, referitor la investițiile pentru securitate și apărare.
Potrivit sesizării, Guvernul ar fi comis două conduite neconstituționale convergente: adoptarea și transmiterea spre publicare a OUG 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiunea de cenzură din 5 mai 2026, respectiv publicarea acesteia în Monitorul Oficial pe 8 mai 2026, de către un Executiv care, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat decât pentru administrarea curentă a treburilor publice. Grindeanu susține, potrivit Digi24, că „adoptarea şi publicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 (…) a constituit un abuz de drept public”.
Cronologia procedurală arată că Guvernul a extins „substanțial” proiectul inițial al ordonanței chiar în dimineața zilei de 5 mai, ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi. Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaște explicit că modificările au fost motivate de riscul ca, în cazul demiterii Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului.
Ce miză au cele două dosare pentru relația dintre puterile statului
Ambele sesizări depășesc miza punctuală a fiecărui dosar și vizează, în esență, granițele constituționale dintre puterea executivă, cea legislativă și cea judecătorească. În cazul restanțelor salariale, o decizie a CCR în favoarea Guvernului ar limita capacitatea instanțelor de a obliga Executivul la plăți din bugetul de stat prin hotărâri judecătorești, în timp ce o soluție favorabilă Înaltei Curți ar consolida rolul justiției în protejarea drepturilor salariale ale magistraților.
În cazul Ordonanței SAFE, miza este delimitarea competențelor unui Guvern demis prin moțiune de cenzură, aflat în perioada de interimat. O decizie a CCR care ar constata existența conflictului sesizat de Grindeanu ar putea afecta valabilitatea unor prevederi legate de programul european de finanțare a industriei de apărare, aprobat inițial la nivelul Uniunii Europene prin Regulamentul SAFE.
Până la publicarea acestui articol, Curtea Constituțională nu emisese un comunicat oficial cu soluțiile pronunțate în cele două dosare; deciziile motivate urmează să fie făcute publice separat, potrivit procedurii obișnuite a instituției.
