Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Europarlamentarul Eugen Tomac a anunțat că va iniția un demers la nivelul Parlamentului European pentru recunoașterea crimelor regimului totalitar sovietic, la 87 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, potrivit G4Media.
„O înțelegere criminală între Hitler și Stalin”
Într-o postare publicată pe pagina sa de socializare, președintele PMP a descris pactul semnat la Moscova pe 23 august 1939 drept o înțelegere care a distrus, printr-o singură semnătură, destinul a peste trei milioane de cetățeni români. Tomac a amintit în special foametea organizată în Basarabia în perioada 1946-1947, în care, potrivit lui, și-au pierdut viața peste 130.000 de foști cetățeni români, în timp ce alte sute de mii au suferit cumplit, potrivit Mediafax.
Europarlamentarul a subliniat că societatea românească „uită ușor” sau nu are răbdare să readucă în atenția publică drama celor afectați de acest episod istoric, considerat unul dintre cele mai traumatizante pentru comunitatea din Basarabia.
Tomac: „Parlamentul României are obligația să condamne aceste crime”.
„Parlamentul României are obligația să condamne aceste crime”, a scris Eugen Tomac, în semn de respect pentru memoria românilor morți în anii foametei organizate de regimul stalinist. El a anunțat că va depune același demers și la nivelul Parlamentului European, printr-o rezoluție care să recunoască tragedia și responsabilitatea regimului totalitar sovietic.
🗞️ Citește și Acestea
Mesajul a fost publicat chiar de Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului, marcată anual pe 23 august, la data semnării Pactului Ribbentrop-Molotov dintre Germania nazistă și Uniunea Sovietică.
Contextul istoric al Pactului Ribbentrop-Molotov
Pactul, semnat de miniștrii de externe ai celor două regimuri, conținea un protocol secret prin care România, Polonia și statele baltice erau incluse în sferele de influență ale Germaniei naziste și ale Uniunii Sovietice. Documentul a deschis drumul spre al Doilea Război Mondial, iar în iunie 1940, Uniunea Sovietică a ocupat și anexat Basarabia și Bucovina de Nord.
Parlamentul European a mai adoptat, în 2019, o rezoluție prin care condamnă acest pact și subliniază rolul său în declanșarea celui mai devastator conflict din istoria Europei. Demersul anunțat acum de Tomac nu este primul inițiat de europarlamentar pe această temă: în 2024, el a obținut adoptarea unei rezoluții separate a Parlamentului European privind restituirea tezaurului României confiscat de Rusia.
Ce arată noul demers al lui Tomac
Anunțul vine într-un moment în care numele lui Tomac circulă și în contextul negocierilor pentru formarea unui nou Guvern. Potrivit unor surse politice citate de BZI.ro, consilierul onorific al președintelui Nicușor Dan se numără printre cele trei variante analizate la Cotroceni pentru funcția de prim-ministru, alături de liderul PSD Sorin Grindeanu și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Demersul din Parlamentul European privind Pactul Ribbentrop-Molotov nu are, cel puțin deocamdată, o legătură directă cu discuțiile despre nominalizarea premierului, însă menține vizibilitatea publică a lui Tomac într-o perioadă în care numele său este vehiculat pentru cea mai înaltă funcție executivă din România.
Nu este pentru prima dată când Tomac marchează public data de 23 august printr-un mesaj despre consecințele pactului asupra românilor din Basarabia. În anii anteriori, europarlamentarul a folosit aceeași zi pentru a cere recunoașterea oficială a pierderilor teritoriale suferite de România în urma protocolului secret dintre Germania nazistă și Uniunea Sovietică, un subiect pe care l-a susținut constant în activitatea sa parlamentară de la Bruxelles.
Rămâne de văzut în ce formă va fi depusă noua rezoluție și dacă aceasta va reuși să întrunească sprijinul necesar în plenul Parlamentului European, având în vedere că un demers similar, adoptat în 2019, a trecut cu o majoritate confortabilă, dar nu fără voturi împotrivă și abțineri din partea unor grupuri politice.
Rămâne de văzut dacă apelul lui Tomac va fi preluat oficial de Parlamentul României printr-o declarație sau moțiune dedicată, așa cum solicită el, dar rezoluția pe care spune că o va depune la Parlamentul European ar aduce, dacă va fi adoptată, o a doua recunoaștere oficială a UE privind consecințele pactului asupra teritoriilor românești pierdute în 1940.
