Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Centrala nucleară Paks din Ungaria, care asigură aproape jumătate din energia electrică a țării vecine, ar putea funcționa din nou la capacitate maximă începând cu 26 august, cu o zi sau două mai devreme decât se estima inițial, a declarat premierul Peter Magyar, potrivit HotNews.ro. Anunțul vine în timp ce, în România, ambele reactoare de la Cernavodă rămân oprite din cauza aceleiași secete istorice care a lovit bazinul Dunării.
Șapte din opt turbine, repornite la Paks
Centrala de la Paks, singura instalație nucleară din Ungaria, a fost nevoită să-și reducă producția la puțin peste 10% din capacitate la începutul lunii august, pe fondul nivelului extrem de scăzut al Dunării. Reactorul 3 a fost repus în funcțiune în seara de 22 august, iar centrala produce în prezent aproximativ 1.000 de MW, jumătate din puterea sa nominală de 2.000 de MW, potrivit G4Media.ro.
Șapte dintre cele opt turbine ale centralei au fost deja reconectate la sistem. „Reconectarea centralei avansează conform programului”, a declarat Magyar, prezent la fața locului, la sud de Budapesta.
Ce a dus centrala aproape de oprirea totală
Nivelul Dunării a scăzut la minime istorice în primele zile din august, din cauza secetei și a valurilor de căldură care au afectat o mare parte a Europei. Situația a dus la deconectarea a șapte din cele opt turbine ale centralei, două pentru fiecare reactor, punând Ungaria în fața primei opriri complete din cei 44 de ani de funcționare a instalației.
🗞️ Citește și Acestea
Pentru a evita acest scenariu, autoritățile ungare au construit, începând cu 13 august, un prag de fund pe albia Dunării și au scufundat două barje pentru a devia un debit mai mare de apă spre canalul de răcire al centralei. Lucrările au ridicat nivelul apei cu 15-20 de centimetri în dreptul instalației, potrivit Antena3 CNN.
Cifrele centralelor afectate de seceta pe Dunăre
- Paks (Ungaria): 2.000 MW capacitate totală, opt turbine, aproximativ 40% din energia electrică a țării.
- Cernavodă (România): 1.400 MW capacitate totală, două reactoare, aproximativ 20% din producția națională de energie.
- Debitul Dunării la Baziaș: va urca la 1.550 mc/s până la finalul intervalului 22-29 august, mult sub media multianuală de 3.900 mc/s pentru luna august, potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA).
Cernavodă, aceeași criză, fără un calendar clar de repornire
Spre deosebire de Ungaria, unde centrala revine treptat la capacitate, în România ambele reactoare de la Cernavodă rămân oprite. Reactorul 1 a fost deconectat din 28 iulie, iar Reactorul 2, din 13 august, ceea ce a lăsat țara fără aproximativ 20% din producția sa de energie, potrivit HotNews.ro.
Un oficial din Ministerul Energiei a precizat că repornirea, chiar și parțială, a centralei de la Cernavodă este puțin probabilă înainte de 31 august. „Până la sfârșitul lunii august eu nu văd un nivel în bazinul de retenție care să permită repornirea unei unități”, a declarat secretarul de stat Sorin Elisei, citat de Antena3 CNN.
Guvernul a decis, începând cu 22 august, eliberarea de apă suplimentară din acumulările de pe râul Olt, cu o rată medie de 50 mc/s, timp de cinci zile, pentru a suplimenta debitul care ajunge la sistemul de răcire al centralei. Măsura se adaugă lucrărilor de dragare a Dunării, aflate deja în desfășurare în zona Cernavodă.
Motivul pentru care Ungaria a avansat mai repede
Diferența dintre cele două situații ține în mare parte de geografie și de amploarea intervențiilor: pragul de fund construit la Paks a reușit să ridice local nivelul apei cu până la 20 de centimetri, în timp ce la Cernavodă efectele lucrărilor de dragare și ale scufundării barjelor au fost, potrivit Apelor Române, doar temporare, de câțiva centimetri. Autoritățile române mizează acum pe propagarea naturală a debitelor venite din amonte, din Germania, Austria și Ungaria, mai degrabă decât pe o soluție inginerească definitivă.
Pentru moment, contrastul rămâne net: centrala ungară se apropie de capacitatea maximă, în timp ce România continuă să depindă de importuri și de rezervele pe cărbune pentru a compensa cei 1.400 de MW lipsă de la Cernavodă.
Ministerul Energiei a activat deja mai multe capacități de rezervă, printre care grupul pe cărbune Rovinari 4, iar Transelectrica susține că Sistemul Energetic Național rămâne stabil, chiar și fără cele două reactoare nucleare. Riscul de pene de curent pentru consumatorii casnici nu a fost anunțat, însă limitarea consumului marilor clienți industriali în orele de vârf rămâne ultima măsură pregătită de autorități, dacă situația se prelungește.
Cazul Paks arată, în orice caz, că o revenire rapidă este posibilă atunci când intervenția hidrotehnică reușește să ridice, chiar și local, nivelul apei la sursa de răcire — exact ideea pe care se bazează și lucrările suplimentare anunțate de Guvern la Cernavodă, unde miza este ca eliberarea de apă din Olt și dragarea Dunării să reproducă, măcar parțial, efectul obținut de unguri la Paks.
