Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fenomenul El Niño se intensifică rapid și ar urma să atingă apogeul în decembrie, cu persistență până la sfârșitul iernii, a anunțat Organizația Meteorologică Mondială (OMM), potrivit Economica.net. Efectele El Niño în România sunt însă mult mai greu de prevăzut decât cele din zona tropicală, iar ideea unui Crăciun garantat fără zăpadă nu are, deocamdată, acoperire științifică.
Cât de puternic a devenit episodul din Pacific
Referința pentru măsurare este regiunea Niño 3.4, din Pacificul ecuatorial. Acolo, temperatura apei a crescut de la +1,6 grade Celsius peste normal, la declararea episodului, la +2,5 grade peste normal la finalul verii, arată OMM.
Pentru lunile următoare, buletinul climatic sezonier anticipează valori record ale temperaturii la suprafața mării în centrul și estul Pacificului tropical. Secretara generală a OMM, Celeste Saulo, a spus că fenomenul „se intensifică rapid”, iar probabilitatea de a dura până la sfârșitul iernii este aproape de 100%.
Potrivit OMM, prognoza vine din consensul a treisprezece centre naționale și internaționale. Dacă se confirmă, episodul ar fi unul dintre cele mai intense din 1950 încoace.
🗞️ Citește și Acestea
Căldura ascunsă în ocean
Saulo a explicat și de ce astfel de episoade lasă urme în statisticile globale: El Niño eliberează căldura pe care oceanul a stocat-o deja sub suprafață. De aceea un episod de intensitate mare duce frecvent la unul dintre cei mai călduroși ani înregistrați, cum a fost cazul anului 2024.
Pe lângă temperaturile peste medie, OMM anunță schimbări în regimul precipitațiilor și un risc mai mare de secetă și inundații în diferite regiuni ale lumii. Cele mai clare semnale apar în zona tropicală, nu în Europa.
De ce Europa nu are un răspuns simplu
Spre deosebire de regiunile tropicale, unde efectele sunt directe și bine cunoscute, influența asupra Europei este mult mai complicată, notează sursa citată mai jos. Semnalul din Pacific ajunge pe continent indirect și se combină cu alți factori.
Instituțiile europene de profil sunt prudente. Potrivit Alba24, Copernicus și ECMWF arată că influența fenomenului asupra continentului tinde să fie mai puternică iarna, dar iernile europene din anii cu El Niño au avut evoluții foarte diferite.
Concluzia este că media observată în trecut nu garantează același tipar acum. Météo-France transmite același avertisment: efectele concrete ale episodului asupra continentului rămân „de rafinat” pe măsură ce prognozele se apropie de sezon.
Ce indică prognozele pentru El Niño în România
Pentru El Niño în România, semnalele sunt mai degrabă înclinate spre căldură. Conform Ziarul Profit, modelele sugerează o probabilitate mai mare a unei ierni cu temperaturi peste normal, mai ales în a doua parte a sezonului.
Aceeași sursă notează că, la nivel global, NOAA vede o probabilitate de 63% ca El Niño să atingă o intensitate „foarte puternică” între sfârșitul toamnei și începutul iernii. Scenariul principal pentru România rămâne totuși o iarnă foarte variabilă, cu alternanțe între perioade blânde și episoade scurte, potențial severe, de frig.
Prognozele pe o distanță de aproape șase luni se bazează pe fenomene lente, precum El Niño, și trebuie citite probabilistic, nu ca promisiuni pentru o anumită zi din calendar.
Titlurile despre Crăciun fără zăpadă merg prea departe
Unele titluri din presă transformă aceste probabilități într-o certitudine, fără să precizeze că prognozele sezoniere sunt, prin natura lor, estimări de probabilitate și anunță că sărbătorile vor fi călduroase și fără zăpadă, ca în varianta StiriPeSurse, pornind de la informațiile agenției News.ro. OMM vorbește despre intensitatea fenomenului în Pacific, nu despre vremea dintr-o anumită săptămână în România.
Singura certitudine rămâne cea din Pacific: episodul este puternic și se amplifică. Cât de mult ajunge să conteze pentru zăpada din Carpați sau pentru temperaturile din București rămâne o întrebare la care meteorologii nu au încă un răspuns cu probabilitate mare.
