Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Atacurile asupra navelor din Marea Neagră au vizat trei cargouri comerciale în doar două zile, lângă România și Bulgaria, iar presa internațională întreabă de ce NATO nu reacționează, relatează Mediafax. Explicația ține de o distincție juridică: zona economică exclusivă nu este teritoriu național.
Alfa Watan, Able și Royad Mammadov: ce se știe despre cele trei nave
Alfa Watan, o navă de 83 de metri sub pavilion togolez, mergea din Egipt spre Sulina când a fost lovită de dronă și s-a scufundat. Au dispărut zece marinari, nouă sirieni și un egiptean, iar autoritățile bulgare au încetat căutările după ce au găsit doar o barcă răsturnată, trei plute de salvare și resturi, arată Digi24. Damascul cere o anchetă independentă, inclusiv despre motivul opririi căutărilor.
Able, de 114 metri și sub pavilion din Palau, transporta grâu de la Galați spre Istanbul. A luat foc, dar cei 18 membri ai echipajului, unsprezece turci și șapte indieni, au fost salvați, iar doi dintre ei au fost răniți grav. Ambele nave aparțin unor armatori turci și au fost lovite în zona economică exclusivă a Bulgariei, la zeci de mile marine de coastă.
A treia navă, Royad Mammadov, a fost atinsă de o dronă în zona economică exclusivă a României. Ea transporta cereale din Izmail, în Ucraina, spre Ravenna, în Italia, iar atacul s-a soldat cu doi morți.
🗞️ Citește și Acestea
ZEE nu este teritoriu național: explicația publicației 7sur7
Publicația belgiană 7sur7, citată de Mediafax, arată că apele teritoriale se întind pe 12 mile marine și sunt teritoriu național. Zona economică exclusivă îl depășește, dar statul de coastă are acolo drepturi doar asupra resurselor, nu suveranitate deplină. Cu alte cuvinte, ZEE nu este automat un teritoriu pe care NATO trebuie să îl apere, iar relatarea nu consemnează nicio reacție oficială a Alianței.
Aceeași logică a fost enunțată public și de șeful armatei române. Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a avertizat la începutul anului că ZEE a României nu este acoperită de articolul 5 al Tratatului NATO și că „Există riscul să apară interferențe”, potrivit TVR Info. Altfel spus, discuția de acum are un precedent chiar în București.
Cine a lansat dronele: ce nu se știe
În cazul atacurilor asupra navelor din Marea Neagră, nicio sursă consultată nu conține o revendicare sau o atribuire oficială. 7sur7 consideră probabil că Rusia este responsabilă, însă datele companiei de analiză Ambrey arată că situația este mai încurcată: în trimestrul al treilea au fost cel puțin 213 atacuri asupra navelor comerciale, dintre care 88 atribuite Rusiei și 125 Ucrainei. Ucraina lovește și nave din așa-numita flotă fantomă a exporturilor rusești de petrol.
Premierul bulgar Rumen Radev a anunțat că Sofia va trimite o notă diplomatică statului responsabil, dacă se confirmă că dronele au venit din Rusia sau din Ucraina. Până atunci, proveniența lor rămâne oficial necunoscută.
Moratoriul propus de Iliana Iotova și tăcerea Bucureștiului
Președinta Bulgariei, Iliana Iotova, a propus un moratoriu asupra ostilităților din Marea Neagră, o apărare mai bună împotriva dronelor și consultări urgente cu România și Turcia, pentru coordonarea protecției navelor comerciale. Sofia vrea să negocieze moratoriul cu toate statele riverane, inclusiv Rusia și Ucraina. Iotova a spus că „Cea mai mare garanție pentru securitatea noastră este încetarea imediată a focului”, relatează Mediafax.
Reuniunea Consiliului Consultativ pentru Securitate Națională a analizat și articolul 4 al Tratatului NATO, dar participanții au considerat că activarea lui nu ar aduce deocamdată măsuri suplimentare. Documentul adoptat a fost respins de extrema dreaptă, iar alte partide au criticat că Rusia nu este numită stat agresor.
În sursele consultate nu apare o declarație a autorităților române despre propunerea Bulgariei.
Grâul ucrainean și prețul pâinii
Atacurile asupra navelor din Marea Neagră au o miză care depășește securitatea navigației. Rusia și Ucraina reprezintă împreună aproximativ un sfert din exporturile mondiale de grâu, iar relatarea citată vorbește despre o creștere anuală de circa 15% a prețului mondial. Perturbările ar putea ajunge la făină, pâine și cereale.
Contradicția rămâne concretă: portul Galați și traseul spre Sulina sunt pe rutele navelor lovite, dar răspunsul aliat la atacurile asupra navelor din Marea Neagră depinde de o linie trasată pe hartă la 12 mile de țărm.
