Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Curtea de Conturi Europeană a estimat la 3,8% nivelul erorii din cheltuielile Uniunii pentru 2025, față de 3,6% în anul precedent, potrivit Brussels Times. Auditorii au emis pentru al șaptelea an la rând o opinie contrară asupra cheltuielilor, deși conturile și veniturile UE au primit aviz curat.
Rata de eroare nu înseamnă fraudă
Cifra de 3,8% arată ce pondere din plățile auditate nu a respectat regulile aplicabile, nu cât s-a pierdut prin fraudă. Raportul anual pe 2025 este publicat pe site-ul Curții, împreună cu metodologia de audit.
Diferența contează, pentru că erorile cele mai frecvente țin de proceduri, nu de bani dispăruți. Opinia contrară, cea mai severă dintre cele pe care le poate formula, se acordă atunci când erorile sunt atât semnificative, cât și generalizate.
Potrivit StiriPeSurse, auditorii au întâlnit mai ales proiecte sau costuri neeligibile și încălcări ale normelor privind achizițiile publice.
🗞️ Citește și Acestea
Coeziunea și agricultura, în prim-plan
Cea mai mare rată de eroare apare la fondurile de coeziune, destinate ocupării, creșterii economice și dezvoltării regionale. Aici indicatorul a crescut de la 5,7% în 2024 la 6,6% în 2025.
La agricultură și mediu, rata a urcat de la 2,6% la 3,9%. Practic, cele două domenii mari de cheltuieli tradiționale trag în sus media de 3,8%.
Curtea de Conturi Europeană leagă aceste rezultate de aceleași cauze: costuri neeligibile și achiziții publice care nu respectă normele. Pentru beneficiarii de fonduri, de la administrații locale la firme, asta se traduce, în practică, prin presiunea unor dosare de decontare mai riguroase.
Mecanismul de redresare, sub aceeași lupă
Curtea a găsit nereguli și în cei 45,4 miliarde euro cheltuiți prin Mecanismul de redresare și reziliență, principalul pilon al planului de relansare de după pandemie. Pentru această linie, auditorii au dat o opinie cu rezerve, o treaptă mai blândă decât cea contrară acordată restului cheltuielilor.
Mecanismul funcționează diferit de fondurile clasice. Plățile se leagă de atingerea unor jaloane și ținte, nu de costurile efectiv suportate, iar tocmai de aici pornește discuția despre modelul viitorului buget.
Mai delicat este ce urmează după el. Auditorii cer ca noul model bugetar discutat pentru 2028-2034 să nu preia deficiențele mecanismului, pentru că noua formulă l-ar reproduce în mare parte.
Președintele instituției, Tony Murphy, a rezumat mesajul într-o frază scurtă: „Bugetele ambițioase necesită garanții la fel de ambițioase”, a spus el într-un comunicat citat de StiriPeSurse.
Datoria UE și costul dobânzilor
Raportul atrage atenția și asupra împrumuturilor Uniunii. Datoria ar putea ajunge la 1.000 de miliarde euro până în 2027, în principal din cauza NextGenerationEU.
Doar dobânzile aferente granturilor acordate prin acest instrument ar putea ajunge la 93 de miliarde euro în perioada 2028-2034. Propunerile Comisiei pentru următorul buget ar permite, în plus, noi împrumuturi substanțiale pentru Ucraina, pentru planurile naționale ale statelor membre și pentru eventuala activare a mecanismului destinat crizelor grave.
Avertismentul privește mai puțin trecutul și mai mult marja de manevră. Cu cât dobânzile consumă mai mult din buget, cu atât rămâne mai puțin pentru politicile pe care Uniunea vrea să le finanțeze.
Fără un acord privind noi surse de venit, spun auditorii, bugetul Uniunii s-ar putea confrunta cu un deficit semnificativ. Alternativa ar fi alegerea între contribuții naționale mai mari și ambiții mai reduse.
Ce rămâne nerezolvat în raportul Curții
În raportul său, Curtea de Conturi Europeană pune în față o tensiune greu de ignorat. Conturile sunt considerate fiabile, iar veniturile lipsite de eroare, dar plățile, adică exact partea care ajunge la beneficiari, depășesc de ani buni pragul de 2% la care Curtea consideră eroarea materială.
În același timp, tocmai mecanismul în care apar nereguli ar fi reprodus în mare parte de noul model bugetar discutat pentru perioada 2028-2034. Pentru statele membre, inclusiv România, miza nu este doar cât se cheltuiește, ci cu ce reguli de control se vor mai cheltui banii europeni.
