Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă sesizarea Guvernului privind un conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție, în disputa despre restanțele salariale ale magistraților, potrivit HotNews. Decizia ar fi fost luată cu 6 voturi la 3, iar procesul de fond rămâne în instanță.
De ce a spus CCR că sesizarea nu poate fi judecată
Sesizarea fusese depusă în vară de Ilie Bolojan, premier interimar la acel moment, care susținea că între Guvern și ÎCCJ există un conflict constituțional. Curtea a răspuns că atribuția invocată din Constituție, articolul 146 litera e, „nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești”, potrivit Știrile ProTV.
Cu alte cuvinte, Guvernul a încercat să mute o dispută despre executarea unei hotărâri pe terenul constituțional, iar Curtea a refuzat să devină instanță de control judiciar. HotNews notează și un detaliu de procedură: inițial, Curtea comunicase respingerea ca neîntemeiată, apoi soluția a fost precizată ca inadmisibilă.
Poziția ÎCCJ: nu a existat niciun conflict
Instituția condusă de Lia Savonea, președinta Înaltei Curți, a salutat decizia într-un comunicat. Ea a susținut că Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care ÎCCJ și-ar fi însușit-o și nicio atribuție a Executivului care să fi fost blocată.
🗞️ Citește și Acestea
Formularea cea mai citată din reacție este „Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional”, potrivit Digi24. ÎCCJ a mai spus că, în realitate, sesizarea punea în discuție dreptul magistraților de acces la instanță. Comunicatul vorbea despre o soluție unanimă, dar HotNews precizează că votul a fost de 6 la 3.
În sursele consultate nu apare o reacție oficială a Guvernului după decizia Curții.
Ce rămâne în dosarul de la instanța supremă
Litigiul de fond este separat de cel constituțional. În prima instanță, Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile restante, inclusiv printr-o rectificare bugetară, arată Digi24.
Hotărârea primei instanțe vine cu un calendar strict. Dacă ea rămâne definitivă, Guvernul și Ministerul Finanțelor ar avea la dispoziție doar zece zile pentru a pune la dispoziția ÎCCJ fondurile necesare plății restanțelor salariale ale magistraților, sub amenințarea unor penalități zilnice, potrivit relatărilor din presă.
Executivul a atacat hotărârea cu recurs. Potrivit Euronews România, el a cerut și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, plus suspendarea procesului până la răspunsul acesteia. Pronunțarea soluției definitive a fost amânată de șase ori. Recursul este judecat de aceeași instituție care figurează ca reclamant în proces, o particularitate pe care dosarul o păstrează de la început.
Cum au apărut restanțele și cât înseamnă ele
Originea disputei ține de 2023, când conducerea ÎCCJ și a Parchetului General a decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru alinierea la hotărâri judecătorești. Restanțele provin din majorări stabilite retroactiv prin astfel de hotărâri.
Înalta Curte susține că neplata afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neonorate de peste zece ani, potrivit TVR Info.
Estimările diferă în funcție de sursă. Majoritatea relatărilor vorbesc despre circa 5 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 1 miliard euro, în timp ce Euronews România menționează aproximativ 2 miliarde euro datorate magistraților.
Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor prevedea aproape 5 miliarde lei pentru ÎCCJ pentru 2026, cu circa 50% mai mult decât în bugetul anterior.
Ce a tranșat Curtea Constituțională și ce nu
Pentru restanțele salariale ale magistraților, decizia Curții închide ușa constituțională deschisă de Guvern, dar nu și litigiul. Ea nu spune cine are dreptate pe fond, ci doar că fiecare cale are locul ei: constatarea unui conflict constituțional nu poate înlocui un recurs. Întrebarea dacă statul trebuie să plătească și în ce ritm rămâne exclusiv în dosarul de la instanța supremă, unde se judecă și cererea Guvernului de sesizare a CJUE.
