Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fenomenul climatic El Niño din acest an ar putea fi cel mai intens înregistrat vreodată și ar putea transforma 2027 în cel mai cald an de când există măsurători, potrivit Agerpres, care preia o informare a agenției France Presse.
Ce este El Niño și de ce contează intensitatea lui
El Niño este o variație naturală a climei care determină creșterea temperaturilor la suprafața Oceanului Pacific ecuatorial, în zona centrală și estică. Fenomenul apare atunci când vânturile de est, care în mod normal rețin apele calde în vestul Pacificului, slăbesc temporar și le permit să se deplaseze spre est.
Când temperaturile de la suprafață rămân peste normal timp de câteva luni, apar mai multe furtuni deasupra regiunii, cu efecte asupra întregii atmosfere terestre, potrivit climatologului Emily Becker, de la Universitatea din Miami. Clima devine astfel mai caldă și mai secetoasă în unele zone, mai răcoroasă și mai umedă în altele.
Estimările pentru vârful din noiembrie
Temperaturile la suprafața mării în zona de referință numită „Regiunea El Niño 3.4″ se situează în prezent cu 2,6 grade Celsius peste media ultimilor 30 de ani, potrivit datelor NOAA citate de instrumentul Climate Brink. Fenomenul ar putea atinge, în luna noiembrie, un vârf de 3,9 grade Celsius, peste anomalia de 3 grade înregistrată în 2015, un an considerat record.
🗞️ Citește și Acestea
Această încălzire ar trebui să se reflecte cel mai puternic în anul următor apariției fenomenului, adică în 2027, întrucât impactul El Niño asupra temperaturii medii globale se resimte de regulă cu o anumită întârziere.
Potrivit calculelor climatologilor Zeke Hausfather și Andrew Dessler, El Niño ar putea aduce o creștere medie a temperaturilor de 0,3 grade Celsius la nivel mondial în 2027, un salt pe care, în mod normal, planeta l-ar atinge abia spre 2037.
Legătura cu încălzirea globală provocată de om
Oamenii de știință sunt de acord că schimbările climatice amplifică efectele El Niño. Atmosfera încălzită de gazele cu efect de seră conține mai multă umiditate, ceea ce poate face ca ploile asociate fenomenului să fie mai intense, iar zonele deja afectate de secetă să se usuce și mai mult.
NOAA a estimat, folosind o nouă metodă de monitorizare adoptată în februarie, numită Indicele Oceanic Relativ Niño, că există o probabilitate de 69% ca episodul din acest an să fie cel mai puternic de la începutul înregistrărilor, în 1950.
Avertismentul Met Office: „Nu am mai văzut așa ceva în prognoze”
Un expert al agenției britanice de meteorologie Met Office a avertizat că fenomenul ar putea fi cel mai intens observat în peste un secol. „Nu am mai văzut niciodată un astfel de fenomen conturându-se în prognozele noastre”, a declarat Adam Scaife, responsabil pentru prognozele pe termen lung la Met Office, pentru BBC.
Potrivit acestuia, efectele vor fi resimțite mai ales în zona tropicală, cu secete severe în America de Sud și în vestul Pacificului, dar perturbări sunt așteptate și în Marea Britanie și în nord-vestul Europei, sub forma unor precipitații și furtuni mai intense în jurul lunii noiembrie.
Ce înseamnă asta pentru vara pe care Europa tocmai a traversat-o
Prognozele despre 2027 vin după o vară deja marcată de recorduri de temperatură pe continentul european. Serviciul Copernicus a raportat cea mai ridicată temperatură medie a suprafeței mării înregistrată vreodată pentru luna iulie, iar temperatura medie combinată din iunie și iulie în Europa de Vest a depășit recordul anterior, stabilit în 2022.
Cercetătorii nu exclud ca și 2026 să se apropie de recordul din 2024, dar consideră aproape sigur că anul următor, 2027, va fi cel care va stabili noul prag maxim, pe fondul combinației dintre El Niño și încălzirea globală de fond.
Acest subiect privește evoluții climatice globale; pentru context și date suplimentare despre fenomen, Agerpres și Met Office rămân sursele oficiale citate în acest material.
