Peste 500.000 de cetățeni români au în prezent cărți electronice de identitate, însă multe instituții publice nu POT accesa datele stocate pe aceste documente moderne. Motivul? Nu au achiziționat echipamentele necesare pentru citirea cipului electronic.
Un cetățean a semnalat că la Direcția Taxe și Impozite Locale din Sectorul 3 al Capitalei i s-a refuzat folosirea cărții electronice de identitate. Funcționarii i-au explicat că instituția nu are cititor de cip, iar în consecință nu poate accesa informațiile digitale de pe document.
Birocrația ucide digitalizarea
În mod absurd, oamenilor li se cere dovada tipărită a adresei de domiciliu, deși aceasta este deja stocată digital pe cipul Cărții Electronice de Identitate. Situația generează birocrație suplimentară, discriminare și pierdere de timp, afectând în special persoanele în vârstă sau vulnerabile.
Implementarea noii cărți de identitate electronică a fost anunțată de acum patru ani, însă există instituții publice care încă nu au achiziționat cititoare de carduri.
Noua carte electronică de identitate conține la vedere date personale precum numele, prenumele, sexul, cetățenia, anul nașterii, CNP-ul, numărul documentului, data expirării și autoritatea emitentă. Pe cip sunt stocate, pe lângă datele personale, și numele părinților, locul nașterii, certificate pentru semnătură electronică, imaginea facială, amprentele, adresa de domiciliu și adresa de reședință.
🗞️ Citește și Acestea
Ministerul de Interne aruncă mingea în terenul instituțiilor
Ministerul de Interne (MAI) subliniază că echipamentele și programele informatice necesare pentru citirea cărților electronice de identitate trebuie să fie cumpărate de fiecare autoritate publică centrală și locală în parte.
MAI a precizat că nu „are competențe legale sau atribuții privind dotarea instituțiilor publice cu echipamente compatibile cu noul document”. Responsabilitatea adaptării infrastructurii informatice revine instituțiilor care solicită informațiile de pe suportul electronic.
Pentru citirea adresei de pe cartea electronică de identitate, autoritățile publice au nevoie de un cititor de carduri și de aplicația IDPLUGMANAGER. Aceasta permite vizualizarea informațiilor personale înscrise pe CEI, semnarea electronică a documentelor și autentificarea în sistemele informatice ale statului.
Ce s-a întâmplat în practică
Primăria Sectorului 3 nu a răspuns până în prezent la solicitarea de a preciza dacă a cumpărat cititoare de carduri. În schimb, alte sectoare au fost mai transparente.
Primăria Sectorului 6 a transmis rapid că „există cititoare pentru cărți electronice de identitate” în cadrul acestei unități administrativ-teritoriale. Primăria Sectorului 5 a subliniat că a achiziționat „o serie de cititoare de carduri pentru noile cărți de identitate cu cip, iar o nouă tranșă este în curs de achiziție”.
Sectorul 5 are cititoare de card la nivelul Direcției Generale de Evidența Persoanelor, Direcției Impozite și Taxe Locale (5 cititoare) și Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (15 cititoare).
Primăria Municipiului Iași a transmis că instituțiile subordonate „au achiziționat cititoare pentru noile documente de identitate”.
Analiza achizițiilor publice arată realitatea
O analiză în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) pentru anii 2024 și 2025 arată că din primăriile interpelate, doar Primăria Timișoara apare cu o achiziție de cititoare pentru cardurile electronice de identitate, finalizată în 26 august.
Primăria Sectorului 3, Primăria Sectorului 4, Primăria Sectorului 2, Primăria Sectorului 1 și nici instituțiile din subordine nu apar cu achiziții de acest tip în SEAP.
Între ianuarie și septembrie 2025 au existat aproximativ 400 de achiziții directe care conțin cuvintele-cheie „cititor” și „identitate”. Cele mai multe astfel de achiziții au avut loc între mai și septembrie, fiind făcute în special de primării de comune sau spitale.
Cronologia implementării
Ministerul de Interne a început să emită primele cărți electronice de identitate din 20 martie 2025, în județul Cluj. Au urmat municipiile București, Oradea, Timișoara, Craiova, Brașov, Iași și Constanța, pe 24 aprilie. Din 28 mai s-a demarat „extinderea națională”, iar în prezent au fost eliberate peste 500.000 de cărți electronice de identitate.
În condițiile în care încă există instituții care nu au cititoare de carduri, Ministerul de Interne a oferit o alternativă: „Poți obține rapid și simplu un certificat de atestare a domiciliului, valabil în format digital, de câte ori ai nevoie, direct de pe HUB-ul MAI”.
Această situație exemplifică perfect modul în care digitalizarea României este sabotată de lipsa de coordonare între instituții și de mentalitatea birocratică care pune piedici în calea modernizării administrative.
