Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Camera Deputaților a votat miercuri un proiect de lege care modifică articolul 1391 din Codul civil și extinde dreptul la despăgubiri pentru victimele indirecte ale accidentelor rutiere și ale infracțiunilor violente, potrivit Stiripesurse.ro. Noua reglementare prevede sprijin financiar şi moral pentru familiile care au grijă de persoane grav rănite, nu doar pentru urmașii celor decedați.
Modificare istorică în Codul civil românesc.
Inițiativa legislativă prevede completarea articolului 1391 din Codul civil, care în forma actuală permite acordarea de despăgubiri morale şi materiale exclusiv în cazul în care victima unui accident rutier a decedat. Noul proiect lărgeşte categoria beneficiarilor, incluzând familiile celor răniţi grav — fie în accidente rutiere, fie în urma unor acte de violență domestică sau alte infracțiuni cu violență.
„Propunerea legislativă aduce o formă de alinare suferinței părinților care îşi văd copiii traumatizați pe viață în urma unor accidente rutiere sau a chinului copiilor care trebuie să aibă grijă de unul dintre părinții mutilați în urma unor acte de violență domestică„, explică Robert Cazanciuc, senatorul PSD inițiator al proiectului legislativ, potrivit Antena 3 CNN.
Problema actuală a legislației rezolvată prin această lege.
În prezent, familiile care îngrijesc persoane rănite grav — de exemplu, copii sau adulți imobilizați la pat ori dependenți permanent de un scaun cu rotile — nu beneficiază de nicio formă de compensație pentru pierderile fizice, emoționale sau sociale generate de aceste situații. „Din păcate, în situația în care un copil sau un adult ajung să se deplaseze într-un scaun cu rotile ori rămân țintuiți la pat, pierderile fizice, psihice sau sociale nu sunt acoperite cu despăgubiri pentru familia care trebuie să aibă grija victimei„, subliniază Cazanciuc.
🗞️ Citește și Acestea
Modificarea vine ca răspuns la Decizia Curții Constituționale nr. 342/2024, care a declarat neconstituțională limitarea despăgubirilor doar la urmașii persoanelor decedate în accidente rutiere, excluzând victimele cu sechele grave și familiile acestora. Instanțele vor analiza detalii precum relația dintre victima directă și cea indirectă, severitatea leziunilor sau caracterul permanent al acestora.
Parcursul legislativ și susținere politică largă.
După votul aproape unanim din Camera Deputaților şi după susținerea anterioară, tot în unanimitate, în Senat pe 30 iunie (106 voturi „pentru” şi 9 abţineri), proiectul continuă parcursul legislativ. „Am corectat această situație, iar legea merge la promulgare„, a declarat deputatul. Co-inițiatori ai proiectului sunt Ion Rujan (PSD), președintele Comisiei juridice a Senatului, senatorul PNL Daniel Fenechiu şi senatoarea AUR Niculina Stelea.
Propunerea vine să alinieze legislația românească cu normele europene. Potrivit expunerii de motive, legislația Uniunii Europene prevede dreptul victimelor indirecte la despăgubiri pentru suferințele morale și sociale, în mod „corect și adecvat„, în funcție de specificul fiecărui caz. În majoritatea statelor membre ale UE, victimele indirecte ale infracțiunilor care vatămă integritatea corporală sau sănătatea au dreptul la despăgubiri pentru daunele nepatrimoniale suferite.
Ce prevede noua reglementare.
Conform textului legislativ adoptat, în caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății, poate fi acordată victimei directe și o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială. Au dreptul la despăgubiri pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială și victimele indirecte. La stabilirea acestora, instanța va avea în vedere aspecte precum relația dintre victima directă și persoana care se pretinde indirect vătămată, gravitatea afectării integrității corporale sau a sănătății ori caracterul permanent și iremediabil al acesteia.
Dacă va fi promulgată, aceasta ar putea însemna o schimbare fundamentală în modul în care justiția românească tratează suferința umană asociată tragediilor personale. Măsura este esențială pentru a aduce România în rândul țărilor europene care garantează protecția victimelor indirecte.
