Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Timp de aproape o jumătate de secol, fabrica Lactis din Iași a fost un simbol al industriei alimentare românești. A produs înghețată, unt, iaurt și cașcaval pentru întreaga țară, a avut peste 1.000 de angajați și a fost pilon economic al Moldovei. Astăzi mai rămâne doar o platformă devastată de 16.000 mp pe bulevardul Metalurgiei și un dosar penal care pare să nu ajungă niciodată la o concluzie definitivă, conform BZI.ro.
Cazul Lactis Iași este una dintre cele mai clare radiografii ale modului în care o întreprindere profitabilă a fost transformată, prin privatizări dubioase, firme fantomă și decizii manageriale suspecte, într-o ruină fără vinovați.
Pionier național devenit pradă pentru „șacalii imobiliari”.
Înființată în 1977 sub numele de Întreprinderea de Colectare și Industrializare a Laptelui Iași, unitatea colecta materie primă din întreaga Moldovă și producea toată gama de derivate lactate. Fabrica ieșeană a fost prima din România care a introdus ambalarea laptelui în pungi de plastic, o inovație care a redus drastic costurile de transport și distribuție, potrivit Click.ro.
După 1989, prin Hotărârea Guvernului nr. 1353 din 27 decembrie 1990, a luat naștere SC Lactis SA, cu un capital social de peste 206 milioane de lei vechi. Producția a continuat, inclusiv pentru export, iar industria lactatelor rămânea stabilă.
🗞️ Citește și Acestea
Totul s-a rupt în 2003, când Fondul Proprietății de Stat a vândut fabrica la un preț derizoriu. Din acel moment, declinul a devenit sistematic și, potrivit anchetelor ulterioare, intenționat.
Împrumuturi, firme fantomă și începutul jafului organizat.
Deși industria lactatelor nu a cunoscut un colaps al consumului, conducerea instalată după privatizare a început să îngroape compania în datorii. În 2007 au fost contractate împrumuturi care au dezechilibrat grav situația financiară a Lactis SA. În paralel, activele companiei au început să fie vândute printr-o rețea de firme intermediare.
Unul dintre personajele centrale este omul de afaceri gălățean Petrică Herașcu, considerat principalul beneficiar al devalizării, conform Dezvaluirea.ro. Prin firma Galmopan SA, Herașcu ar fi cumpărat halele și clădirile fabricii pentru puțin peste 10 miliarde lei vechi, pentru ca ulterior să le scoată la vânzare la prețuri de câteva ori mai mari.
În aprilie 2007, Galmopan SA a transmis o ofertă de vânzare pentru activele Lactis în valoare de 1,36 milioane de euro. Tranzacțiile au fost realizate inclusiv printr-o altă firmă, Euro-Lact SRL, în care au ajuns să fie angajați sau acționari chiar foștii directori ai Lactis SA. Toate aceste firme aveau sediul la aceeași adresă: bulevardul Metalurgiei nr. 8.
Lactis plătea chirie pentru propriile spații.
Una dintre cele mai scandaloase metode de scurgere a banilor: Lactis SA ajunsese să plătească chirie pentru propriile spații. Mai mult, Galmopan SA a cerut intrarea în insolvență a Lactis SA pentru o datorie de doar 101.000 de lei reprezentând chirie, deși sediul social al companiei nu se schimbase niciodată.
Falimentul oficial a fost declarat în 2016, dar până atunci platforma industrială fusese devalizată aproape complet. Prejudiciul total estimat în urma vânzărilor ilegale se ridică la peste 7,3 milioane de lei, conform BZI.ro.
DIICOT a anchetat, instanțele au întors dosarul – vinovații scapă.
Dosarul a fost instrumentat de DIICOT, care a formulat acuzații grave împotriva foștilor directori ai fabricii și a oamenilor de afaceri implicați. În 2018, inculpații au fost trimiși în judecată pentru un prejudiciu de peste 5 milioane de euro.
Totuși, în 2020, Curtea de Apel Iași a retrimis dosarul la DIICOT pentru refacerea cercetărilor. Expertizele contabile care stăteau la baza acuzațiilor au fost anulate. După mai bine de un deceniu de la deschiderea anchetei, mulți dintre cei responsabili sunt la un pas de a scăpa fără nicio condamnare definitivă, deoarece faptele s-au prescris în 2019, la 15 ani de la comiterea lor.
„Unii fură o găină și scapă de pușcărie, iar alții fură o fabrică și nu pățesc nimic”, scrie Dezvaluirea.ro despre acest caz.
Încercări repetate de vânzare, fără succes.
Fabrica este scoasă repetat la licitație. Ultima tentativă este programată pentru 15 iulie 2025, cu un preț de pornire de 38,4 milioane lei (fără TVA), aproximativ 8 milioane de euro, potrivit G4Media.ro.
Este aceeași platformă pentru care, anul trecut, nu s-a prezentat niciun ofertant. Fabrica este în faliment de peste 9 ani, iar cel mai mare creditor este Statul Român, care deține 90% din valoarea totală a creanțelor societății. ANAF are de recuperat taxe de 21 milioane lei, iar Primăria Iași aproape 400.000 lei, conform ReporterIS.ro.
Ce mai rămâne din gloria industrială.
Astăzi, pe platforma fostei fabrici nu mai există nimic din industria laptelui de altădată. Doar câteva frigidere ruginite, inscripționate cu sigla „Lactis” sau cu numele înghețatei „Guliver”, și un mesaj sinistru care încă domină hala principală: „Trăiască Partidul Comunist”.
Cazul Lactis rămâne un exemplu al modului în care patrimoniul industrial românesc a fost distrus după privatizările din anii 2000, într-un context în care justiția pare incapabilă să tragă la răspundere pe cei vinovați.
