Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Românii văd în fiecare lună două cifre diferite pentru inflație: una publicată de Institutul Național de Statistică (INS), alta de Eurostat. Cel mai recent exemplu apare după datele pentru aprilie 2026, când INS a raportat o inflație de 10,7%, iar Eurostat a indicat 9,5%, o diferență de 1,2 puncte procentuale care creează frecvent confuzie, potrivit Digi24.
Diferența nu indică o eroare a vreuneia dintre instituții. Explicația este strict tehnică: cele două entități utilizează indicatori diferiți și metodologii distincte.
De ce apare diferența dintre INS și Eurostat.
INS calculează IPC – Indicele Prețurilor de Consum, utilizat în România pentru analiza economiei interne, indexări salariale și politici sociale. Eurostat folosește IAPC – Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum, construit după reguli comune europene pentru a permite comparații directe între statele membre UE.
Una dintre cele mai importante diferențe ține de perimetrul de consum luat în calcul. IPC urmărește cheltuielile rezidenților români, inclusiv cele făcute în afara țării. IAPC, în schimb, măsoară consumul realizat pe teritoriul României, indiferent de cetățenia cumpărătorilor.
🗞️ Citește și Acestea
Ponderile produselor în coșul de consum diferă de asemenea semnificativ. Dacă energia sau serviciile au o pondere mai mare într-o metodologie și aceste prețuri cresc puternic, rezultatul final al inflației va fi diferit.
România rămâne campioana inflației în UE.
Datele pentru aprilie 2026 arată că România are cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, indiferent de indicatorul utilizat.
📊 CIFRE CHEIE:
- Alimente: +9,8% (conform INS)
- Mărfuri nealimentare: +10,2%
- Servicii: +13,2%
- Prognoza BNR pentru finalul lui 2026: 5,5% (revizuită în creștere de la 3,9%)
INS colectează lunar prețuri din 42 de reședințe de județ, 68 de centre statistice și aproximativ 8.000 de unități comerciale și de servicii.
BNR avertizează: presiunile inflaționiste s-au amplificat.
La prezentarea Raportului asupra inflației din aprilie 2026, guvernatorul Mugur Isărescu a transmis un mesaj îngrijorător despre perspectivele pe termen scurt.
„Presiunile inflaționiste s-au amplificat”, a declarat Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României.
BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2026, de la 3,9% la 5,5%, iar Isărescu a avertizat că rata ar putea urca până la aproximativ 11% în lunile următoare.
Diferența metodologică dintre INS și Eurostat rămâne astfel o chestiune tehnică, dar impactul real al inflației asupra puterii de cumpărare a românilor este clar și incontestabil: România continuă să înregistreze cele mai ridicate creșteri de prețuri din UE, indiferent de formula de calcul utilizată.
