Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Datoria administrației publice a urcat în martie 2026 la 1.170 miliarde lei, reprezentând 60,2% din PIB, potrivit Economedia, care citează datele publicate de Ministerul Finanțelor. Este o creștere față de 58,2% în luna anterioară și un semnal îngrijorător în condițiile în care România nu are în prezent un guvern funcțional.
Titlurile de stat domină structura datoriei.
Cea mai mare parte a datoriei nu provine din împrumuturi clasice, ci din titluri de stat: 940,74 miliarde de lei, față de împrumuturi de 207,63 miliarde de lei. Această structură reflectă modul în care statul român s-a finanțat preponderent prin emisiuni de obligațiuni pe piețele interne și externe.
Datoria pe termen mediu și lung a crescut la 1.112 miliarde lei (față de 1.073 miliarde lei în februarie), în timp ce datoria pe termen scurt a scăzut ușor, la 58,128 miliarde lei, potrivit Digi Economic.
Structura pe valute arată că datoria în lei reprezintă 526,1 miliarde lei, cea în euro 518,79 miliarde lei (echivalent), iar cea în dolari 122,78 miliarde lei (echivalent).
🗞️ Citește și Acestea
Datoria centrală și cea locală, amândouă în creștere.
Datoria administrației publice centrale a avansat în martie 2026 la 1.145 miliarde lei, față de 1.107 miliarde lei în februarie. Cea mai mare parte a acesteia este contractată în lei, 506,26 miliarde lei, și în euro, 513,22 miliarde lei (echivalent).
Datoria administrației publice locale a urcat și ea, la 25,4 miliarde lei față de 25,21 miliarde lei în luna anterioară.
Datoria internă totală se ridica la 582,202 miliarde lei (29,9% din PIB), iar datoria externă a atins 588,35 miliarde lei (30,3% din PIB), potrivit Ministerului Finanțelor.
Traiectorie ascendentă. Unde se îndreaptă România.
Datoria publică a României a trecut de pragul critic de 60% din PIB pentru prima dată, un nivel considerat de regulă un semnal de alertă pentru agențiile de rating și piețele financiare. Analiștii ING estimau încă din februarie că datoria va ajunge la circa 61,5% din PIB la finalul anului 2026, dacă nu sunt luate măsuri suplimentare de consolidare fiscală.
Necesarul total de finanțare pentru 2026 este de aproximativ 278 miliarde lei, din care 127 miliarde lei reprezintă deficit nou, iar 151 miliarde lei sunt refinanțări, potrivit Financiarul.ro. O creștere cu un singur procent a dobânzilor ar adăuga 1,5 miliarde lei la costul bugetar anual, cu efecte care se propagă pe întreaga durată a împrumuturilor.
Contextul politic agravează situația: România se află fără guvern investit, iar incertitudinea prelungită poate îngreuna accesul la finanțare externă și poate exercita presiuni suplimentare asupra dobânzilor la datoria de stat.
–
