Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Curtea de Apel București a respins joi cererea de recuzare a judecătoarei Olimpiea Crețeanu, care urmează să decidă vineri, 16 ianuarie 2026, asupra suspendării decretului de numire a lui Dacian Dragoș la Curtea Constituțională a României, potrivit G4Media.ro. Decizia deschide calea pentru pronunțarea pe fond în cel mai sensibil dosar judiciar al momentului.
Soluția a fost pronunțată în ședință nepublică, prin punerea încheierii la dispoziția părților prin grefă joi, cu o zi înainte de termenul pentru pronunțare asupra cererii de suspendare. Cererea de recuzare fusese formulată de Administrația Prezidențială în contextul judecării accelerate a cauzei de contencios administrativ, relatează B1TV.ro.
Controversa procedurii accelerate.
Potrivit minutei, instanța a respins ca neîntemeiată cererea de recuzare și a arătat că soluția poate fi atacată cu recurs odată cu fondul cauzei. Judecătoarea Crețeanu rămâne astfel învestită să soluționeze cererea principală privind suspendarea efectelor decretului prezidențial.
Recuzarea fusese formulată după ce la termenul din 5 ianuarie 2026 judecătoarea a respins cererile de amânare formulate de părți și a rămas în pronunțare, situație care a generat critici publice. Administrația Prezidențială, reprezentată de consilierul Cosmin Soare-Filatov, a susținut că modul de desfășurare a ședinței ar crea o aparență de lipsă de imparțialitate, argument respins de instanță prin încheierea de joi.
🗞️ Citește și Acestea
Contextul juridic al dosarului.
Dosarul se află pe rolul Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, fiind înregistrat la finalul lunii decembrie 2025, în regim de urgență, specific cererilor de suspendare a actelor administrative. Instanța a stabilit termene scurte, invocând caracterul urgent al procedurii.
Cererea de suspendare a fost formulată de avocata Silvia Uscov, care susține că Dacian Dragoș nu ar îndeplini condiția constituțională privind „vechimea de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”. Contestarea a fost fundamentată pe pretinsa neîndeplinire a condițiilor prevăzute de Constituție pentru ocuparea funcției de judecător constituțional, argument pe care Dragoș l-a respins, susținând că îndeplinește integral cerințele legale.
Miza suspendării și coincidența de calendar.
Pe fond, cauza vizează suspendarea decretului prezidențial de numire a lui Dacian Dragoș la CCR până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare. O eventuală suspendare ar produce efecte imediate, blocând exercitarea funcției pe durata procesului, relatează RomaniaTv.net.
Dosarul a căpătat o puternică încărcătură instituțională și politică pe fondul suprapunerii calendarului judiciar cu termene sensibile aflate pe agenda CCR. Data de 16 ianuarie 2026 coincide cu ședința Curții Constituționale în care urmează să fie dezbătută legea pensiilor magistraților, unul dintre cele mai controversate subiecte ale momentului.
Ce urmează în proces.
După respingerea recuzării, instanța urmează să se pronunțe asupra cererii de suspendare vineri, 16 ianuarie, la ora 9:30, cu o jumătate de oră înaintea ședinței CCR. Hotărârea va fi executorie de drept dacă va admite suspendarea.
Indiferent de soluție, părțile vor putea formula recurs atât împotriva hotărârii pe fondul suspendării, cât și împotriva încheierii de respingere a recuzării, odată cu fondul cauzei. Litigiul rămâne deschis și din perspectiva acțiunii principale în anulare, care va fi judecată într-un cadru procedural distinct, pe un calendar mai extins, după epuizarea fazei provizorii a suspendării.
O eventuală admitere a cererii de suspendare ar avea ca efect suspendarea temporară a decretului, până la soluționarea acțiunii pe fond, împiedicând astfel participarea lui Dacian Dragoș la deliberările CCR din aceeași zi. În schimb, respingerea cererii ar lăsa deschisă dezbaterea privind standardele de verificare a condițiilor constituționale pentru accesul la Curtea Constituțională.
Procedura aflată pe rol este cea a suspendării, reglementată de Legea contenciosului administrativ, care permite instanței să dispună temporar înghețarea efectelor unui act administrativ dacă sunt îndeplinite condițiile de urgență și de aparență de nelegalitate. Președintele României a fost reprezentat la termene de consilierul prezidențial Cosmin Soare-Filatov.
