Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat dur la comunicatul transmis de Partidul Național Liberal privind hotărârile Tribunalului București și ale Tribunalului Ilfov în litigiile legate de Congresul partidului, denunțând o „escaladare fără precedent” a discursului public îndreptat împotriva instanțelor judecătorești, potrivit Agerpres.
Ce a decis instanța și cum a reacționat PNL
Tribunalul București a suspendat provizoriu, pe 1 iulie, executarea și efectele Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL din 19 iunie, actul care a stat la baza convocării Congresului Extraordinar al partidului din 21 iunie 2026. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
PNL a transmis, printr-un comunicat, că hotărârea „nu influențează în mod direct” partidul, întrucât suspendarea produce efecte doar pentru viitor, iar Congresul a avut deja loc. Formațiunea condusă de Ilie Bolojan a mers însă mai departe, criticând modul în care Tribunalul București a constituit, la doar două zile după Congres, șase completuri specializate pentru cauzele privind partidele politice. PNL a calificat această măsură drept „o decizie fără precedent, care eludează propria lege de organizare judecătorească”, anunțând că va ataca hotărârea pe toate căile legale și că va cere recuzarea judecătoarei căreia i-a fost repartizat unul dintre dosare.
Reacția CSM: „presiuni asupra instanțelor”
Consiliul Superior al Magistraturii a răspuns printr-un comunicat în care reafirmă că independența justiției reprezintă unul dintre fundamentele ordinii constituționale democratice. Instituția subliniază că hotărârile judecătorești pot fi contestate exclusiv prin căile de atac prevăzute de lege, nu prin transferarea disputelor în spațiul public.
🗞️ Citește și Acestea
„Declarațiile respectivului partid politic sunt fără precedent, iar gravitatea lor este amplificată de faptul că ele provin din partea unei formațiuni politice care are calitatea de parte într-un litigiu aflat pe rolul instanțelor judecătorești”, se arată în poziția CSM. Consiliul consideră că un asemenea discurs public este incompatibil cu exigențele unui stat de drept și este de natură să exercite presiuni asupra judecătorilor.
CSM a invocat și Decizia nr. 530/2013 a Curții Constituționale, care confirmă posibilitatea contestării în instanță a deciziilor partidelor politice cu privire la raporturile dintre partide și membrii lor.
Un conflict mai vechi între CSM și clasa politică
Reacția CSM se adaugă unei serii mai lungi de tensiuni între Consiliul Superior al Magistraturii și partidele aflate la guvernare. În luna iunie, Secția pentru judecători a CSM adoptase o hotărâre de peste 70 de pagini în care acuza existența unui „atac fără precedent” la adresa independenței justiției, document în care erau nominalizați politicieni din PNL și USR, printre care și consiliera PNL Diana Mardarovici, alături de ONG-uri și publicații precum G4Media, Recorder și PressHub, potrivit HotNews.ro.
Documentul, cunoscut informal drept „lista neagră” a CSM, a stârnit critici din partea mai multor politicieni și organizații civice, care au calificat demersul drept o formă de intimidare incompatibilă cu libertatea de exprimare. Președintele Nicușor Dan a luat, la rândul său, poziție critică față de acel document, afirmând că este legitim ca CSM să apere magistrații, dar nu prin indicarea nominală a unor persoane fizice sau juridice.
Context: conflictul intern din PNL, mutat în instanțe
Disputa juridică actuală are rădăcini în ruptura internă din PNL, produsă după episodul desemnării lui Adrian Veștea pentru funcția de premier, respins ulterior de Parlament. Contestatarii actualei conduceri au deschis mai multe procese, atât la Tribunalul Ilfov, cât și la Tribunalul București, vizând deciziile Biroului Politic Național și hotărârile Congresului Extraordinar din 21 iunie.
Unul dintre dosare, care vizează direct hotărârile Congresului, are termen de judecată pe 8 iulie 2026. PNL susține că judecătoarea căreia i-a fost repartizată cauza a fost detașată, în trecut, la Ministerul Justiției, în perioada în care ministru era Alina Gorghiu, unul dintre liberalii care contestă actuala conducere a partidului, motiv pentru care partidul anunță că va cere recuzarea acesteia.
CSM a transmis un apel către toți actorii politici să înceteze orice discurs sau demers susceptibil să exercite presiuni asupra instanțelor și să își exercite drepturile exclusiv prin mijloacele procedurale prevăzute de lege. Rămâne de văzut cum vor evolua disputele juridice din interiorul PNL, în condițiile în care mai multe dosare cu miză directă asupra legitimității conducerii partidului urmează să fie soluționate în perioada următoare, cu un termen important programat pentru 8 iulie.
–
