Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat miercuri calendarul detaliat al reformei administrației publice locale, stabilind 1 iunie 2026 ca termen limită pentru primării de a implementa măsurile de reducere a cheltuielilor sau de restructurare a personalului, potrivit Digi24. Oficialul UDMR a clarificat că în 2026 autoritățile locale vor avea două opțiuni, însă din 2027 va exista o singură variantă: reducerea efectivă a numărului de posturi.
Două opțiuni în 2026, o singură variantă din 2027.
Proiectul de reformă a fost repus în transparență publică într-o formă revizuită, după discuțiile îndelungate din coaliție. „Întregul proiect este ajustat conform discuțiilor pe care le-am avut de-a lungul timpului în coaliție. Din punctul de vedere al Ministerului Dezvoltării, suntem pregătiți de o perioadă bună de timp pentru acest proiect legislativ”, a declarat Cseke Attila pentru Digi24.
Ministrul a explicat că autoritățile locale vor putea alege în 2026 între două variante: fie reducerea cheltuielilor de personal cu 10%, fie reducerea numărului de posturi. Însă această flexibilitate este temporară. „Din 2027, nu există decât varianta reducerii numărului de posturi în administrație”, a subliniat Cseke Attila.
Termenul estimat pentru aplicarea măsurilor este 1 iunie 2026, în ipoteza în care proiectul intră în vigoare la începutul anului. „Dacă în cursul lunii februarie ar intra în vigoare proiectul de lege, atunci termenul rezonabil, dar maxim, în care autorităţile locale şi centrale trebuie să facă măsurile de reducere de posturi sau reduceri de cheltuieli de personal este 1 iunie 2026″, a precizat ministrul pentru Observator.
🗞️ Citește și Acestea
Circa 13.000 de posturi ar putea dispărea.
Conform simulărilor prezentate de minister, reforma ar urma să conducă la desființarea a aproximativ 12.794-13.000 de posturi ocupate la nivel național, reprezentând 10% din totalul posturilor din administrația locală, potrivit Mediafax.
„Această modalitate generează pe întreg sistemul administrației publice locale o reducere cu 10% la numărul de posturi ocupate, restul până la 30% sunt posturi vacante”, a explicat Cseke Attila. Procentul de 30% reprezintă baza de calcul, însă impactul real variază semnificativ de la o localitate la alta.
Sute de primării nu vor concedia angajați.
Ministrul a insistat că impactul reformei nu va fi uniform și că există numeroase unități administrativ-teritoriale unde ajustările nu vor afecta personalul angajat. „Sunt sute de unități administrativ-teritoriale unde reducerea de 30% a numărului de posturi nu va genera reducere de posturi ocupate deloc. Se vor desființa doar posturi vacante, pentru că acolo structura de personal a fost gestionată responsabil și organigrama nu este plină”, a declarat Cseke Attila pentru Antena 3 CNN.
Potrivit estimărilor ministerului, peste 700 de UAT-uri (unități administrativ-teritoriale) nu vor trebui să desființeze niciun post ocupat, deoarece au organizat eficient resursele umane și au posturi vacante suficiente pentru a absorbi reducerea de 30%. „La celelalte UAT-uri, într-o mai mică sau mai mare măsură, ar fi nevoie de reducerea și a posturilor ocupate”, a adăugat ministrul.
Impozitele locale rămân la autoritățile locale.
Cseke Attila a respins categoric speculațiile potrivit cărora impozitele locale ar putea fi transferate către bugetul central. „Impozitele locale sunt venituri ale autorităților locale și nu se pune problema – nici în 2026, nici în alt an – ca aceste venituri să fie luate la bugetul central. Ar fi împotriva oricărui principiu de finanțe publice”, a declarat ministrul, potrivit Puterea.ro.
Oficialul a clarificat că impozitele locale, indiferent de valoarea lor, trebuie să rămână la nivel local. Discuția despre cotele defalcate din TVA și impozitul pe venit este separată și va avea loc în contextul legii bugetului de stat, fiind de competența Ministerului Finanțelor.
Sancțiuni pentru primăriile care nu se conformează.
În cazul în care autoritățile locale nu adoptă una dintre formulele prevăzute în termenul stabilit, vor exista sancțiuni clare. „Dacă în acest termen Consiliul Local nu aprobă una dintre cele două formule, Direcția de Finanțe Publice Județene va sista alocarea de cote de la bugetul de stat”, a avertizat Cseke Attila.
Ministrul a precizat că acest tip de sancțiune există deja în alte mecanisme administrative și nu reprezintă o noutate în legislația românească. Scopul este de a asigura implementarea efectivă a reformei și de a preveni amânarea deciziilor dificile la nivel local.
Măsuri împotriva celor care „fentează” impozitele.
Pe lângă reforma administrației, proiectul include și măsuri pentru închiderea unor scăpări legislative care permit evaziunea fiscală. Cseke Attila a anunțat că se va reglementa situația contribuabililor care „fentează plata impozitelor locale” prin scoaterea și reinscrierea vehiculelor în evidența primăriilor.
„Există o categorie de contribuabili care fentează plata impozitelor locale. Un aspect despre care am vorbit este cel referitor la mijloacele de transport pe care unii contribuabili le cumpără, le înscriu şi le iau în evidența primăriilor, dar există posibilitatea ca o maşină pentru care impozitul era destul de ridicat să fie scoasă din evidență în decembrie și reînscrisă în ianuarie”, a explicat ministrul pentru Antena 3 CNN.
Această practică permite proprietarilor să evite plata impozitului anual integral, iar noul proiect va introduce mecanisme pentru a preveni astfel de situații.
Flexibilitate pentru primăriile mici.
Proiectul de reformă include și o prevedere care permite angajaților publici să lucreze part-time în două primării diferite, o măsură menită să îmbunătățească accesul la servicii publice în localitățile mici. „Dacă am o comună unde există un specialist care nu este necesar cu normă întreagă, dar am o comună alăturată unde nu există un astfel de specialist, atunci creez posibilitatea ca el să lucreze și acolo. Este o deschidere a posibilității de a avea servicii publice mai bune și mai eficiente”, a explicat Cseke Attila.
Ministrul a subliniat că reforma nu vizează aplicarea uniformă a unor șabloane, ci diferențierea în funcție de specificul fiecărei primării, recompensând astfel autoritățile care au gestionat eficient resursele publice.
Reforma administrației publice locale reprezintă o componentă esențială a pachetului de măsuri de consolidare fiscală asumat de Guvernul Bolojan în contextul reducerii deficitului bugetar și al îndeplinirii angajamentelor față de Comisia Europeană.
