Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Funcția de ministru al Educației a devenit poziția pe care nimeni nu o vrea în Guvernul lui Ilie Bolojan, pe fondul politicilor de austeritate care prevăd tăieri bugetare, concedieri și măsuri nepopulare. Sorin Costreie, consilier prezidențial pentru educație și cercetare, dezvăluie că mai mulți candidați au fost tatonați pentru post, dar toți au refuzat, potrivit StiriPeSurse. Premierul a fost astfel obligat să preia interimatul la peste trei săptămâni de la demisia lui Daniel David, în 22 decembrie 2025.
Dezvăluirea consilierului prezidențial: „Nu se înghesuie nimeni”.
Într-un interviu pentru Edupedu.ro, Sorin Costreie explică de ce funcția de ministru al Educației nu mai atrage candidați competenți. „Știu că au fost tatonați mai mulți oameni și nu s-a dat răspunsul pozitiv. Dar dincolo de asta, cineva trebuie să-și asume și aici cred că premierul are prerogativul și obligația principală de a veni cu un ministru al educației”, a declarat consilierul.
Motivul pentru care nimeni nu își asumă conducerea ministerului este clar: contextul actual de austeritate. „Și nu se înghesuie nimeni pentru că suntem într-un context în care primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung benefic în educație și cercetare”, a subliniat Costreie.
Demisia lui Daniel-Ovidiu David a fost depusă pe 22 decembrie 2025, dar până acum Executivul nu a anunțat un succesor definitiv. În acest context dificil, Ilie Bolojan a fost nevoit să preia conducerea ministerului ca ministru interimar, adăugând această responsabilitate peste atribuțiile de prim-ministru.
🗞️ Citește și Acestea
Momentul nepotrivit: finalul de an și blocaje bugetare.
Premierul Ilie Bolojan a explicat marți seară, la TVR 1, că momentul demisiei a complicate suplimentar situația. „Am avut două opțiuni: fie găseam foarte repede o formulă definitivă, fie apelam la procedura clasică, aceea de a numi un ministru interimar. Am ales a doua variantă pentru a asigura continuitatea”, a declarat Bolojan.
Guvernul a transmis oficial că premierul i-a propus președintelui Nicușor Dan revocarea lui Daniel David, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministru. Finalul de an este o perioadă critică din punct de vedere administrativ, cu negocieri bugetare intense și termene strânse pentru implementarea reformelor.
Riscurile lipsei unui ministru titular: proiecte europene în pericol.
Consilierul prezidențial Sorin Costreie atrage atenția asupra consecințelor serioase ale lipsei unui ministru titular în plină perioadă de negociere bugetară, mai ales pentru domeniul cercetării. „Dacă [la cercetare] rămânem cu bugetul blocat în limita celui anului precedent, atunci vom avea mari probleme la cercetare, în sensul în care vom pierde bani”, a avertizat Costreie.
El explică că înghețarea bugetului la nivelul anului 2025, deși pare o măsură prudentă de reducere a cheltuielilor, poate avea efecte devastatoare. „Trebuie să înțelegem că pare la prima vedere benefic să spunem: înghețăm bugetul ca să nu creștem cheltuielile, îl înghețăm la nivelul anului 2025″, a spus consilierul prezidențial.
Problema este că România are angajamente asumate prin PNRR și alte proiecte europene care riscă să fie ratate în lipsa personalului adecvat și a deciziilor administrative rapide. „Dar în cercetare cel puțin, posibil și în alte zone, noi avem diverse angajamente cu PNRR-ul, cu alte proiecte europene și dacă nu angajăm oameni, dacă nu dăm drumul la aceste proiecte, noi, de fapt, nu vom îndeplini niște criterii și va trebui să dăm bani”, a avertizat Costreie.
Profilul necesar: prestigiu academic, nu figură politică.
În opinia consilierului prezidențial, Ministerul Educației necesită un ministru cu autoritate reală, nu o simplă numire politică. „[Este] nevoie de un ministru cu prestanță, un ministru care să nu fie contestat și un ministru care să fie ascultat”, a subliniat Sorin Costreie.
Acest lucru înseamnă obligatoriu o figură cu soliditate academică, fie din sistemul universitar, fie din cel preuniversitar. „Asta înseamnă, inevitabil, o figură din sistem, fie că din universitar sau preuniversitar, dar care are soliditate academică, pentru că suntem într-o întreagă conjunctură în care ne trebuie și modele. Și cred că educația cu atât mai mult are nevoie de modele din acestea educative, chiar pe linia administrativă”, a explicat consilierul.
Contextul actual, marcat de măsuri dure de austeritate și tăieri bugetare, face ca un ministru contestat sau fără autoritate academică să fie complet ineficient. Sistemul educațional românesc traversează o perioadă critică, cu probleme structurale majore și nevoi urgente de reformă care necesită un lider cu credibilitate reală.
Bolojan: „Nu este foarte ușor în aceste luni să fii ministru”.
Premierul Ilie Bolojan a vorbit deschis despre dificultatea asumării funcției de ministru în contextul actual de austeritate și a mulțumit public lui Daniel David pentru activitatea sa. „În momentul în care ajungi ministru sau premier și vii cu o autoritate, cum a venit și domnul David, practic, îți pui credibilitatea ta la bătaie”, a declarat prim-ministrul.
Bolojan recunoaște că perioada actuală nu este favorabilă pentru cineva care își asumă conducerea unui minister important. „Nu este foarte ușor în aceste luni să fii ministru. (…) Riști ca această credibilitate să îți fie afectată, nu pentru că ai făcut ceva nelalocul lui, ci pentru că ai venit ministru într-un moment care nu este foarte potrivit”, a explicat premierul.
Referitor la fostul ministru Daniel David, Bolojan a precizat că acesta „n-a fost susținătorul măsurilor din educație, dar n-a avut ce să facă”, subliniind astfel presiunea enormă exercitată de politicile de austeritate asupra miniștrilor din Guvern.
Termenul limită: finalul lunii ianuarie.
Premierul a dat asigurări că până la finalul lunii ianuarie va fi anunțată o propunere clară pentru conducerea Ministerului Educației. Această promisiune vine în contextul în care bugetul pe 2026 trebuie finalizat urgent, iar reformele în educație și cercetare nu pot fi amânate fără consecințe severe.
Educația rămâne unul dintre cele mai sensibile domenii ale politicii publice, cu impact direct asupra viitorului generațiilor tinere. Lipsa unui ministru titular în plină perioadă de criză bugetară și de negocieri pentru PNRR creează un vid de leadership care poate avea consecințe pe termen lung asupra calității sistemului educațional românesc.
Contextul politic actual, marcat de presiuni pentru reducerea deficitului bugetar la 6,2-6,4% din PIB și de măsuri dure de tăiere a cheltuielilor cu personalul din administrația publică, face ca funcția de ministru al Educației să fie una dintre cele mai dificile și mai puțin atractive din întreg Guvernul.
