Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Politologul Cristian Preda estimează că o alianță electorală formalizată între PNL și USR ar putea depăși 35% din voturi în cazul unor alegeri anticipate, conform Ziare.com, într-o analiză publicată pe comunitatealiberala.ro.
Cristian Preda: alianța ar fi votată ca alternativă la PSD-AUR
Politologul pornește de la scorul cumulat actual al celor două formațiuni, de 30,3%, măsurate separat în sondaje. „O alianță electorală a partidelor conduse de Bolojan și Fritz ar reuși să depășească cele 30,3%, cât au acum împreună PNL și USR? Eu zic că da: cred că ar fi capabile să treacă de 35 de procente, căci alianța ar fi votată în primul rând ca alternativă la cuplul PSD-AUR”, a scris Cristian Preda, potrivit Ziare.com.
Analistul consideră că actualul lider al sondajelor de opinie, AUR, este supraevaluat, exact așa cum s-a întâmplat și în trecut cu alte formațiuni aflate temporar în frunte.
Precedentul din 2004: scorurile din sondaje nu se confirmă mereu
Pentru a-și susține argumentul, Cristian Preda a invocat un precedent istoric relevant. „La fel ca-n 2004, când coaliția PSD-PUR era creditată cu 40-47%, dar a obținut 36%, și azi primul clasat e mult supra-evaluat, căci primește sprijin de la suveraniști care ar putea alege alte liste decât cea a lui Simion”_, a scris politologul pe Facebook.
Această comparație sugerează că o parte semnificativă a electoratului care declară acum susținere pentru AUR s-ar putea disipa între mai multe liste suveraniste la o eventuală scrutin anticipat, diminuând scorul final al partidului condus de George Simion.
O eventuală majoritate PNL-USR-UDMR
Politologul nu exclude nici scenariul unei majorități parlamentare formate exclusiv din partidele reformiste, fără participarea PSD. El estimează că o parte din voturile suveraniste, între 12% și 15%, ar putea merge către formațiuni ce ar rămâne sub pragul electoral.
„Situația în care o masă de 12-15% din voturile exprimate ar fi acordate unor partide suveraniste ce vor rămâne sub prag ar putea conduce, după redistribuire, chiar la o majoritate tricoloră PNL-USR-UDMR, cu sau fără sprijinul celorlalte minorități naționale”_, a explicat Cristian Preda, citat de Ziare.com.
ℹ️ CONTEXT:
Analiza vine în plin blocaj politic. România se află de aproape două luni fără un guvern cu puteri depline, după ce Cabinetul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură votată de PSD și AUR. PNL și USR au anunțat, fără să formalizeze un acord, o coordonare informală a acțiunilor politice, coordonare care le-a permis, potrivit analiștilor, să crească împreună în preferințele electoratului.
De ce contează scenariul unei alianțe formale
Deocamdată, PNL și USR nu au încheiat niciun protocol oficial de cooperare electorală. Cristian Preda a subliniat că rămâne neclar dacă cele două partide vor merge pe liste comune la eventualele alegeri anticipate sau se vor limita la un pact de neagresiune.
Diferența dintre cele două variante ar fi majoră pentru configurația viitorului Parlament. O alianță formală, cu liste comune, ar concentra votul util al electoratului pro-occidental, în timp ce un simplu acord de neagresiune ar lăsa cele două partide să concureze separat pentru aceleași segmente de electorat.
Fereastra constituțională pentru declanșarea alegerilor anticipate rămâne condiționată de eșecul a două tentative succesive de învestitură a unui guvern. Până atunci, calculele electorale rămân speculative, dar câștigă tot mai multă greutate pe măsură ce criza politică se prelungește.
Rămâne de văzut dacă liderii celor două partide vor decide să transforme cooperarea informală într-un acord electoral asumat public, înaintea unui eventual scrutin anticipat.
Alianța informală, deja vizibilă în Parlament
Cristian Preda nu este la prima analiză de acest fel. Politologul a mai scris, în luna mai, că blocul format de PNL și USR a devenit deja prima forță parlamentară, cu cinci mandate în plus față de PSD, în urma unui acord de coordonare convenit între Ilie Bolojan și Dominic Fritz.
Această coordonare parlamentară informală ar putea fi, în opinia analistului, premisa unei alianțe electorale mai ample. Argumentul central rămâne același: separat, cele două partide nu ating scorul necesar pentru a domina decisiv scena politică, dar împreună ar putea deveni principalul pol de atracție pentru electoratul nemulțumit atât de PSD, cât și de retorica suveranistă a AUR.
Ipoteza unei alianțe formale rămâne, deocamdată, un scenariu discutat mai degrabă în spațiul public decât negociat oficial între conducerile celor două partide.
–






















