Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, cere partidelor parlamentare să își asume adoptarea proiectelor legislative necesare pentru îndeplinirea jaloanelor restante din PNRR, potrivit HotNews.ro. Liberalul susține că social-democrații vor fi puși în fața unui „moment al adevărului” în Parlament, chiar dacă formularea sa ridică o problemă constituțională legată de competențele unui Guvern demis.
Într-o postare publică, Andronache a fost tranșant: „Partidele politice trebuie să dea dovadă de responsabilitate în privința jaloanelor restante din PNRR. E nevoie de o majoritate parlamentară pe acest subiect, iar PSD nu va putea evita un moment al adevărului aici”.
Presiunea PNL se mută pe umerii PSD
Andronache susține că promisiunea social-democraților de a sprijini PNRR va fi verificată concret la vot, în cadrul unei sesiuni extraordinare a Parlamentului convocate în a doua jumătate a lunii iulie.
„Promisiunea PSD de a susține PNRR va fi testată la vot. Guvernul României va veni cu proiectele necesare pentru sesiunea extraordinară, iar Parlamentul va trebui să le adopte. Sunt în joc miliarde de euro din PNRR”, a afirmat liderul deputaților PNL, potrivit Antena3 CNN.
🗞️ Citește și Acestea
Mesajul liberalului vine în contextul discuțiilor privind pachetul de nouă proiecte legislative pe care premierul interimar Ilie Bolojan l-a anunțat drept esențial pentru salvarea a peste 4,5 miliarde de euro din finanțarea europeană, cu termen limită la 31 august.
Formularea care ridică o problemă juridică
Declarația liderului deputaților PNL conține însă o nuanță importantă: Andronache a spus că „Guvernul României va veni cu proiectele necesare”. Problema este că, într-o situație de guvern demis sau cu mandat încetat, Executivul nu mai are competența deplină de a iniția proiecte de lege.
Constituția prevede că Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplinește doar actele necesare administrării treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Cabinet. Codul administrativ precizează, la rândul său, că în această perioadă Executivul nu poate emite ordonanțe de urgență și nici nu poate iniția proiecte de lege.
Prin urmare, dacă textele legislative nu au fost deja adoptate de Guvern și transmise Parlamentului înainte de încetarea mandatului, ele nu mai pot fi inițiate formal de un Executiv demis. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a confirmat de altfel că o parte dintre proiecte fuseseră deja depuse de premierul demis chiar înainte de finalul sesiunii ordinare de vară.
Cum pot ajunge totuși proiectele în Parlament
Există însă o variantă politică și procedurală prin care textele pot ajunge pe masa parlamentarilor: pot fi preluate și depuse ca propuneri legislative de deputați sau senatori, ocolind astfel blocajul constituțional legat de inițiativa Guvernului.
Constituția stabilește că inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului, deputaților, senatorilor sau unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot. Această cale ar permite adoptarea reformelor fără a mai fi nevoie ca un Executiv fără puteri depline să depună formal proiectele.
Legea salarizării, reforma-cheie indicată de PNL
Gabriel Andronache a indicat legea salarizării unitare drept una dintre reformele esențiale asumate de România prin PNRR și a acuzat PSD că a amânat finalizarea acesteia din motive electorale.
„Una dintre reformele-cheie asumate de România prin PNRR este legea salarizării. Este momentul ca toate partidele să își asume această responsabilitate. PSD nu poate amâna din nou o reformă pe care a avut-o ani la rând în responsabilitate, prin Ministerul Muncii, și pe care a evitat să o finalizeze din considerente electorale”, a transmis liderul deputaților PNL, potrivit Stiripesurse.ro.
Miza financiară este considerabilă: fiecare dintre cele nouă proiecte legislative anunțate de Guvern are o valoare estimată între 770 și 970 de milioane de euro, iar termenul de 31 august pentru finalizarea jaloanelor PNRR se apropie rapid, pe fondul blocajului politic prelungit de la demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură.
Rămâne de văzut dacă partidele vor reuși să depășească disputele legate de cine poartă vina blocajului legislativ și dacă proiectele vor ajunge la timp în Parlament, prin una dintre cele două căi posibile: depunerea de către un Executiv cu puteri depline sau preluarea lor ca inițiativă parlamentară.
–
