Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Primarul comunei Colibași, județul Giurgiu, Constantin Stoica, figurează în evidențele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) încă din 2012, când instituția a inițiat o acțiune pentru constatarea calității sale de colaborator al fostei Securități, potrivit unui raport citat de Mediafax.ro. Decizia Curții de Apel București care confirmă acest statut a rămas definitivă și a fost publicată în Monitorul Oficial în 2019, iar edilul liberal recunoaște angajamentul semnat cu Securitatea, dar contestă notele informative din dosar.
Decizia Curții de Apel București, obținută la solicitarea CNSAS
Constatarea calității de colaborator al Securității a fost făcută în anul 2013, în urma unei acțiuni a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, care le-a solicitat magistraților bucureșteni să confirme colaborarea primarului cu fosta poliție politică. Decizia CAB a fost publicată abia în 18 iunie 2019, în Monitorul Oficial, Partea a III-a, potrivit unei anchete STIRIPESURSE.RO.
Cazul lui Stoica se înscrie într-un tipar mai amplu: potrivit raportului CNSAS citat anterior, Consiliul a inițiat, doar în anul 2012, 206 acțiuni pentru constatarea calității de lucrător sau colaborator al fostei Securități, dintre care șase vizau primari sau viceprimari, printre aceștia numărându-se și edilul din Colibași.
Primarul recunoaște angajamentul, dar contestă notele informative
Contactat de reporterul STIRIPESURSE.RO, Constantin Stoica a confirmat că a semnat un angajament cu Securitatea în 1986, în contextul unei deplasări în Italia pentru un „schimb de experiență”. „În 1986 am plecat într-un schimb de experiență în Italia, a venit cineva, ne-a luat angajament. Nu ne-a întrebat nimeni nimic de atunci, nu m-a pus să scriu nimic”, a declarat Constantin Stoica, primarul din Colibași.
🗞️ Citește și Acestea
Edilul a susținut însă că notele informative descoperite de CNSAS în dosarul său nu îi aparțin. „M-am uitat acolo, nu e scrisul meu. Sunt alte scrisuri. Sunt niște oameni pe care nu-i cunosc, nu i-am văzut în viața mea”, a precizat el, potrivit anchetei citate. Stoica a mai spus că șeful de post din perioada respectivă i-ar fi confirmat, informal, că notele erau redactate chiar de reprezentanții statului, nu de persoanele urmărite.
Dosarul de candidatură menționează statutul de colaborator
Primarul a confirmat că statutul său a fost consemnat oficial în dosarul de candidatură depus pentru funcția pe care o ocupă la Primăria Colibași. „Eu, dacă am văzut că m-au declarat, am recunoscut-o la candidatură. Dar nu m-a întrebat nimeni nimic niciodată”, a explicat edilul.
Cazul are o miză politică suplimentară, în contextul în care Constantin Stoica a fost prezentat public drept unul dintre primarii-model ai PNL în campania electorală din 2024, fiind lăudat pentru performanța administrativă de deputatul Dan Motreanu, apropiat al premierului interimar Ilie Bolojan. Decizia definitivă a Curții de Apel București privind statutul de colaborator al Securității nu are, potrivit legislației actuale, consecințe automate asupra exercitării funcției de primar, întrucât nu există o prevedere care să oblige aleșii locali cu asemenea decizii să renunțe la mandat.
Cazul primarului din Colibași se adaugă listei de aleși locali confirmați de-a lungul anilor drept colaboratori ai fostei Securități, fără ca acest statut să le afecteze cariera politică. Situația readuce în discuție dezbaterea mai veche despre lipsa unor consecințe legale clare pentru persoanele cu asemenea decizii definitive, în ciuda transparenței oferite de arhivele CNSAS.
Rămâne de văzut dacă subiectul va avea ecou politic suplimentar în contextul apropierii de viitoarele scrutine locale, mai ales dat fiind profilul public pe care Constantin Stoica îl are în interiorul PNL la nivel județean.
Cadrul legal al deconspirărilor CNSAS
Legea 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității ca poliție politică permite CNSAS să sesizeze instanțele ori de câte ori identifică indicii ale unei colaborări cu fosta poliție politică. Deciziile rămân, potrivit legii, supuse controlului judecătoresc, iar persoanele vizate au dreptul să conteste concluziile Consiliului, așa cum a făcut și Constantin Stoica în fața Curții de Apel București, fără însă a obține o soluție favorabilă.
Lipsa unor efecte automate asupra funcțiilor publice deținute de persoanele cu decizii definitive de colaborare rămâne unul dintre punctele criticate constant de organizațiile care monitorizează activitatea CNSAS, în condițiile în care legislația actuală nu prevede o formă de incompatibilitate pentru aleșii locali aflați în această situație.
