Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării, a acuzat că președintele PSD, Sorin Grindeanu, ar putea resimți o anumită vinovăție în contextul opririi celui de-al doilea reactor de la Cernavodă, susținând că un proiect menit să crească debitul de apă al Dunării a fost blocat din 2024 la Ministerul Transporturilor, potrivit Mediafax.
Proiectul de la Bala, blocat din 2024
Declarațiile au fost făcute într-o intervenție telefonică la B1 TV. Radu Miruță a explicat că este vorba despre proiectul de amenajare a Brațului Bala, care ar fi trebuit să direcționeze un debit mai mare de apă spre reactoarele centralei nucleare.
„Diferența de la centimetrii lui Miruță și inacțiunea lui Grindeanu este oprirea centralei de la Cernavodă astăzi, pentru că un proiect de la Ministerul Transporturilor coordonat de domnul Grindeanu a fost ținut la sertar”, a declarat ministrul.
Potrivit acestuia, proiectul „presupunea fix un debit mai mare de apă, care să ajungă la răcirea reactoarelor de la Cernavodă, și care era o soluție serioasă și sănătoasă, făcută din timp și gândită de specialiști și aprobată cu avize de la mediu”. Miruță a precizat că documentația a fost „băgată în sertar și încuiată acolo din aprilie 2024”.
🗞️ Citește și Acestea
Miruță: „Se poate ca pe Grindeanu să-l macine niște vinovăție”.
Ministrul interimar al Apărării a mers mai departe și a sugerat că fostul ministru al Transporturilor ar putea resimți remușcări văzând situația actuală de la Cernavodă.
„Se poate ca pe domnul Grindeanu să-l macine niște vinovăție, având în vedere că vede ce se întâmplă astăzi. Cu toate că ceea ce ar fi trebuit să se întâmple acolo nu s-a întâmplat, în urma soluției propuse de cei de la Apele Române, s-a câștigat o săptămână de funcționare suplimentară a centralei de la Cernavodă”, a spus Miruță, conform Adevărul.
El a adăugat că, deși proiectul de pe Brațul Bala a rămas blocat, românii ar fi putut avea în acest moment un reactor suplimentar funcțional dacă lucrările ar fi fost demarate la timp.
Grindeanu respinge acuzațiile: „O minciună și o manipulare”
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, fost ministru al Transporturilor, a negat că proiectul ar fi fost blocat din vina instituției pe care a condus-o. Liderul social-democrat susține că responsabile ar fi fost, de fapt, organizațiile de mediu.
„Am văzut și eu declarația unor useriști și a primului ministru. Asta este o minciună și o manipulare”, a declarat Grindeanu, care a precizat că, în septembrie 2024, două ONG-uri, Greenpeace și World Wide Fund for Nature, au contestat proiectul în instanță și au depus plângeri la Comisia Europeană, invocând protecția habitatului sturionilor.
Întrebat despre soluțiile pentru perioada următoare, Grindeanu a menționat posibilitatea folosirii rezervelor de cărbune ale Complexului Energetic Oltenia, precizând că renunțarea la anumite jaloane din Green Deal ar putea fi negociată cu Comisia Europeană în actualul context de criză.
Ce schimbă disputa Bala pentru criza energetică actuală
Disputa dintre cei doi oficiali survine în contextul opririi controlate a Unității 2 de la Cernavodă, decisă din cauza nivelului scăzut al Dunării, insuficient pentru răcirea reactorului. Ambele reactoare ale centralei nucleare se află acum în stare de oprire sigură, iar Guvernul a anunțat măsuri de urgență pentru compensarea producției pierdute.
Schimbul de acuzații între USR și PSD arată că responsabilitatea pentru infrastructura hidrotehnică de pe Dunăre rămâne un subiect politic sensibil, cu impact direct asupra securității energetice a României. Proiectul de pe Brațul Bala ar fi presupus lucrări de dragare menite să crească nivelul apei dirijate spre Cernavodă, însă a rămas blocat între avizele de mediu și birocrația administrativă.
Disputa politică nu rezolvă însă problema imediată: fără o soluție tehnică durabilă pentru alimentarea cu apă a centralei, riscul unor noi opriri rămâne ridicat în perioadele de secetă hidrologică.
Reactorul 2 de la Cernavodă avea o putere instalată de aproximativ 700 MW, echivalentă cu circa 10% din consumul național de energie electrică. Ministerul Energiei, condus interimar de premierul demis Ilie Bolojan, a anunțat că deficitul va fi compensat prin importuri din piețele regionale și prin scoaterea din rezervă a grupului Rovinari 4, o unitate pe cărbune de aproximativ 330 MW din cadrul Complexului Energetic Oltenia.
Nivelul scăzut al Dunării afectează, de altfel, întreaga regiune, ceea ce complică suplimentar posibilitatea unor importuri masive de energie în perioadele de vârf de consum. Guvernul a notificat deja Comisia Europeană cu privire la situație și a solicitat flexibilitate în privința jaloanelor din PNRR referitoare la capacitățile de producție pe cărbune.
