Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a avertizat luni că România traversează o criză politică și economică profundă și a cerut formarea urgentă a unui nou executiv, în aceeași zi în care președintele Nicușor Dan a organizat consultări cu partidele parlamentare la Palatul Cotroceni, conform Agerpres.
Dăianu: Criza politică pune presiune pe politica monetară a BNR.
Economistul a subliniat că instabilitatea politică actuală afectează direct politica monetară a Băncii Naționale a României și complică misiunea BNR în contextul unor deficite bugetare ridicate.
„Criza politică schimbă parametrii de judecare a consolidării fiscal-bugetare. Trebuie să existe luciditate și responsabilitate, trezire măcar în acest ceas târziu; să se formeze cât mai grabnic un guvern cu program care să continue consolidarea fiscal-bugetară și reformele, precum și absorbția banilor europeni”, a scris Daniel Dăianu într-un articol publicat pe site-ul Consiliului Fiscal, citat de Digi24.
Dăianu a precizat că dominanța fiscală — fenomenul prin care deficitele mari constrâng politica monetară — este mai pronunțată în România decât în alte state europene, din cauza dimensiunii economiei, a nivelului ridicat al deficitelor și al veniturilor fiscale reduse.
🗞️ Citește și Acestea
România, cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.
Președintele Consiliului Fiscal a prezentat un tablou îngrijorător al situației bugetare a României în ultimii ani. Deficitul ESA a depășit 9% din PIB în 2024 — nivelul înregistrat doar în anul pandemiei și cel mai ridicat din UE în acel an.
În 2025, deficitul ESA a rămas la 7,8% din PIB, în continuare cel mai mare din Uniunea Europeană, deși au fost aplicate măsuri de ajustare precum înghețarea salariilor și pensiilor și majorări de taxe. Potrivit proiectului de buget, în 2026 deficitul ar trebui să coboare spre 6,2% din PIB — ceea ce ar reprezenta o ajustare semnificativă, dar drumul spre ținta de 3% din PIB rămâne lung.
📊 CIFRE CHEIE:
- 9% din PIB — deficitul ESA în 2024, cel mai ridicat din UE
- 7,8% din PIB — deficitul ESA în 2025, din nou cel mai mare din UE
- 6,2% din PIB — ținta de deficit pentru 2026, conform proiectului de buget
- ~5% — inflația estimată la finalul anului 2026, conform prognozei BNR
Inflația și pericolul recesiunii, consecințe ale politicilor bugetare eronate.
Dăianu a atras atenția că inflația crescută și încetinirea economiei spre recesiune reprezintă prețul plătit de România pentru imprudențele fiscale din anii anteriori. El a menționat că BNR a fost nevoită să mențină rata de politică monetară la niveluri mult superioare celor din restul UE — cu excepția Ungariei — tocmai din cauza dominanței fiscale.
„Dominanța fiscală puternică și dereglările pe piața de energie autohtonă au scos România din peisajul european al dinamicii inflației”, a explicat economistul.
BNR prognozează o dezinflație considerabilă în semestrul al doilea din 2026, prin efecte de bază, iar anul ar putea să se încheie cu o inflație de aproximativ 5%, dacă nu vor apărea noi șocuri.
Avertisment privind reducerea taxelor fără compensare bugetară.
Șeful Consiliului Fiscal a avertizat că orice reducere de taxe propusă de viitorul guvern ar trebui să fie însoțită simultan de reduceri de cheltuieli, pentru a nu periclita consolidarea bugetară. El a calificat o astfel de mișcare drept „puțin spus, riscantă”.
Dăianu a mai subliniat că reforma salarizării în sectorul public trebuie aplicată fără impact negativ asupra traiectoriei de reducere a deficitului, iar agențiile de rating urmăresc cu atenție semnalele pe care le va transmite noul executiv.
Mesajul central al Consiliului Fiscal este clar: cu cât formarea unui guvern se amână mai mult, cu atât riscurile pentru economia României — de la turbulențele valutare până la costul finanțării datoriei publice — devin mai greu de gestionat.
