Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Banca Națională a României a publicat luni datele privind situația externă a țării în primul trimestru din 2026, iar cifrele confirmă o tendință îngrijorătoare: datoria externă totală a crescut cu 3,062 miliarde de euro față de finele anului 2025, ajungând la un nou nivel record de 231,5 miliarde de euro, potrivit datelor BNR. Vestea vine în contextul crizei politice și al consultărilor pentru formarea unui nou guvern.
Datoria pe termen lung depășește 182 de miliarde de euro.
Structura datoriei externe arată că cea mai mare parte — reprezentând 79% din total — este datorie pe termen lung, care a ajuns la 182,847 miliarde de euro la 31 martie 2026. Față de finele anului 2025, aceasta a crescut cu 1,4%.
Datoria externă pe termen scurt a totalizat 48,678 miliarde de euro, reprezentând 21% din total, cu un avans de 1,1% față de 31 decembrie 2025.
📊 CIFRE CHEIE:
🗞️ Citește și Acestea
- 231,5 miliarde EUR — datoria externă totală la 31 martie 2026 (nivel record)
- 182,8 miliarde EUR — datoria pe termen lung (79% din total)
- 48,7 miliarde EUR — datoria pe termen scurt (21% din total)
- 1,13 miliarde EUR — investițiile străine directe în T1 2026, față de 1,635 mld. EUR în T1 2025
Deficitul de cont curent s-a redus, dar presiunile rămân.
O veste parțial pozitivă vine din evoluția deficitului de cont curent, care s-a diminuat în primele trei luni ale anului. În intervalul ianuarie-martie 2026, deficitul de cont curent a fost de 5,338 miliarde de euro, față de 6,153 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025, potrivit Profit.ro.
Reducerea deficitului a fost susținută în principal de micșorarea deficitului balanței bunurilor cu 977 milioane de euro. Pe de altă parte, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 334 milioane de euro, iar balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 305 milioane de euro.
Investițiile străine directe au scăzut cu aproape 500 de milioane de euro.
Un semnal de îngrijorare vine și din evoluția investițiilor directe ale nerezidenților în România. În primul trimestru din 2026, acestea au totalizat 1,13 miliarde de euro, față de 1,635 miliarde de euro în T1 2025 — o scădere de aproape 500 de milioane de euro într-un singur an.
Participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au totalizat 1,461 miliarde de euro, în timp ce creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 331 milioane de euro.
Datoria externă, o problemă structurală pe fondul instabilității politice.
Creșterea continuă a datoriei externe are loc într-un context deosebit de sensibil: România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar criza politică actuală — cu guvernul demis prin moțiune de cenzură și consultări în curs la Cotroceni — amplifică riscurile percepute de investitori și agențiile de rating.
Tocmai în aceeași zi cu publicarea datelor BNR, șeful Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a avertizat că instabilitatea politică pune presiune suplimentară pe politica monetară a BNR și pe cursul leului, subliniind urgența formării unui nou executiv cu angajament ferm față de consolidarea bugetară.
Evoluția investițiilor străine directe în scădere sugerează că incertitudinea politică și fiscală descurajează capitalul extern, tocmai în momentul în care România are nevoie de finanțare pentru a-și reduce decalajele structurale. Datele urmează să fie monitorizate îndeaproape în trimestrul al doilea, odată ce se va contura și noua formulă guvernamentală.
