Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Comisia Europeană a anunțat că urmărește îndeaproape situația din România, Ungaria, Bulgaria și celelalte state afectate de scăderea accentuată a debitului Dunării, avertizând că nivelul redus al fluviului va influența producția de energie nucleară din regiune, potrivit G4Media.
Executivul comunitar precizează însă că, în acest moment, nu există probleme privind securitatea aprovizionării cu energie electrică în regiune.
Bruxelles, pregătit să convoace un grup de coordonare pentru energie
Întrebată despre posibilitatea activării unui grup european de coordonare pentru energie electrică, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene pentru energie, Anna-Kaisa Itkonen, a explicat că instituția evaluează în continuu datele transmise de statele afectate.
„Continuăm să urmărim și să monitorizăm foarte atent situația din Ungaria, precum și din România, Bulgaria și alte țări din regiune. Nivelul scăzut al apelor Dunării va avea în mod clar un impact asupra producției de energie nucleară de-a lungul fluviului”, a declarat Itkonen, potrivit Antena 3.
🗞️ Citește și Acestea
Oficialul european a precizat că Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Energie Electrică, ENTSO-E, este deja în legătură permanentă cu autoritățile naționale din statele afectate, pentru a avea o imagine completă înainte de a decide dacă este necesară convocarea grupului de coordonare.
„Suntem pregătiți să convocăm acest grup ad-hoc, imediat ce situația o va impune. Însă, pentru moment, nu observăm probleme privind securitatea aprovizionării cu energie”, a precizat purtătoarea de cuvânt a Comisiei.
Statele membre au deja mecanisme de solidaritate energetică
Comisia Europeană susține că regiunea beneficiază deja de planuri de urgență și de mecanisme de schimb regional de energie electrică, activate automat atunci când apar dezechilibre.
„Avem mecanisme foarte bune de solidaritate regională și schimburi de energie, iar acestea sunt activate imediat ce apar situații care să le justifice”, a explicat Anna-Kaisa Itkonen.
Potrivit unei analize citate de DCNews, energia hidroelectrică a fost principala sursă regenerabilă din România în ultimele 12 luni, până în mai 2026, cu aproximativ un sfert din producția totală de electricitate. Energia nucleară a asigurat aproape 19% din mix, eoliana și solara aproximativ 12%, respectiv 9%, în timp ce combustibilii fosili au acoperit încă aproape o treime din producția națională.
Riscurile climatice, deja integrate în planificarea europeană
Purtătoarea de cuvânt a Comisiei a arătat că riscurile generate de secetă, caniculă și fenomene meteorologice extreme sunt deja incluse în evaluările naționale de pregătire, alături de alte tipuri de amenințări.
„Analizăm modul în care riscurile climatice, fenomenele meteo extreme, deficitul de combustibil, perioadele de secetă și valurile de căldură sunt deja incluse în planurile naționale de pregătire. Din 2021 avem deja orientări privind adaptarea infrastructurii la schimbările climatice”, a afirmat oficialul european.
Aceasta a adăugat că seceta din această vară afectează și transportul maritim și fluvial, nu doar producția de energie, și că fenomenele extreme au demonstrat clar modul în care aceste riscuri se materializează în practică.
Energia nucleară rămâne, potrivit Comisiei, sigură și fiabilă
Întrebată dacă situația actuală pune sub semnul întrebării fiabilitatea energiei nucleare, poziție susținută anterior de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, Anna-Kaisa Itkonen a respins această interpretare.
„Ceea ce observăm este faptul că fenomenele climatice extreme afectează capacitatea reactoarelor, capacitatea de producție. Chiar și în aceste condiții, statele membre POT reduce sau opri temporar capacitatea de producție fără a apărea imediat probleme privind securitatea aprovizionării, deoarece avem cadre regionale prin care statele vecine pot furniza energie electrică acolo unde este nevoie”, a explicat purtătoarea de cuvânt a Comisiei.
Ce arată datele privind impactul asupra centralelor din regiune
- România: energia nucleară este produsă la centrala de la Cernavodă
- Ungaria: centrala nucleară de la Paks este afectată de nivelul scăzut al Dunării
- Bulgaria: centrala de la Kozlodui se află printre unitățile monitorizate de Comisie
- 19%: ponderea energiei nucleare în mixul energetic al României, până în mai 2026
Executivul european nu a afirmat că toate centralele de pe cursul Dunării ar fi obligate să își reducă simultan producția, subliniind că amplasarea, sistemele de răcire și autorizațiile fiecărei instalații pot face ca efectele aceluiași nivel al fluviului să difere de la o țară la alta.
Comisia Europeană urmează să continue evaluarea situației în perioada următoare, pe măsură ce datele transmise de operatorii naționali de energie și de autoritățile din România, Ungaria și Bulgaria vor oferi o imagine mai completă asupra evoluției secetei de pe Dunăre și a efectelor acesteia asupra producției de electricitate din regiune.
