Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Proiectul de lege privind Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC), aflat în dezbatere parlamentară de peste trei ani, a generat noi controverse în contextul crizei politice: critici din mediul juridic și din sectorul construcțiilor avertizează că anumite prevederi privind spațiile verzi ar echivala cu o naționalizare de facto a proprietăților private, potrivit analizelor publicate de Gândul.
Ce prevede Codul Urbanismului și de ce stârnește îngrijorări.
CATUC este un act normativ de amploare — peste 200 de pagini — care propune reunirea întregii legislații din domeniile amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor sub un singur cod. Proiectul a fost aprobat de Guvern în 2023, adoptat tacit de Senat și se află în prezent la Camera Deputaților, care este forul decizional.
Principalele beneficii declarate ale codului vizează simplificarea autorizării construcțiilor, digitalizarea proceselor administrative și reducerea birocrației. Concret, se prevede înființarea unui Ghișeu unic național pentru toate solicitările de autorizații, potrivit Financial Intelligence.
Controversa spațiilor verzi pe proprietăți private.
Cel mai contestat aspect al proiectului rămâne tratamentul spațiilor verzi. Prevederile în discuție ar permite inventarierea unor suprafețe aflate în proprietate privată ca spații verzi — categorie care, prin definiție, trebuie să fie accesibilă publicului.
🗞️ Citește și Acestea
Un avocat specializat în dreptul proprietății a avertizat că o astfel de prevedere „echivalează cu o confiscare de facto a terenului, câtă vreme proprietarul nu poate dispune integral de proprietatea sa”. Comparația folosită pentru a ilustra absurdul situației: „E ca și cum ai declara spațiu public holul sau baia fiecărui apartament, iar proprietarul să fie obligat să lase ușa descuiată permanent”.
Critica este susținută și de Ordinul Arhitecților din România (OAR), care a solicitat Parlamentului să respingă amendamentele care restricționează protecția spațiilor verzi doar la terenurile proprietate publică, avertizând că rezultatul nu poate fi decât „haos urbanistic și dispreț față de locuitorii onești”.
Tabăra apărătorilor proiectului: interesul public versus dreptul privat.
Susținătorii codului, inclusiv Asociația Investitorilor de Real Estate din România (AREI), consideră CATUC „un proiect unic în ultimii 30 de ani”, care poate genera predictibilitate mai mare în domeniul construcțiilor și poate debloca piața imobiliară — blocată în București de trei ani din cauza blocajului PUZ-urilor.
Ministerul Dezvoltării, inițiatorul proiectului, subliniază că prevederea privind spațiile verzi nu impune accesul public pe proprietăți private individuale, ci vizează terenuri private cu destinație de spații verzi în documentațiile urbanistice. Totuși, în absența unei delimitări legislative clare, ambiguitatea rămâne — și cu ea, riscul unor interpretări abuzive din partea autorităților locale.
Criza politică blochează adoptarea codului.
Adoptarea CATUC, deja amânată de mai multe ori, este pusă în pericol și de instabilitatea politică actuală. Cu un Guvern minoritar în formare și agenda parlamentară dominată de criza PSD–PNL, adoptarea unui cod urbanistic de o asemenea complexitate devine și mai dificilă.
Asociația Română a Antreprenorilor de Construcții (ARACO) a avertizat că, în lipsa unui calendar clar, există „riscul real de blocare a proceselor de autorizare și, implicit, a investițiilor publice și private”.
Paradoxul este evident: o lege gândită să simplifice construcțiile generează, în forma actuală, mai multă incertitudine decât claritate. Forma finală a codului — și măsura în care va proteja sau va îngrădi dreptul de proprietate — depinde de amendamentele care vor fi adoptate în Camera Deputaților în lunile următoare.
