Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Curtea Constituțională a anunțat pe 30 septembrie că CCR amână decizia în ambele conflicte constituționale de pe rol, cel privind programul SAFE și cel al restanțelor salariale ale magistraților, noul termen fiind 7 octombrie, potrivit Digi24.
Sunt două dosare separate, cu aceeași miză de fond: până unde merg puterile unui Guvern în raport cu Parlamentul și cu instanțele. Nu este prima dată când CCR amână decizia în ele: Curtea amânase încă din iulie pronunțarea, cu termen la 23 septembrie, iar acum mută din nou verdictul cu o săptămână.
Conflictul Guvern-Parlament pe OUG 38/2026
Sesizarea îi aparține lui Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților, care cere CCR să constate un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern. Miza este Ordonanța de urgență nr. 38/2026 privind programul SAFE, adoptată de Guvernul Bolojan după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiunea de cenzură din 5 mai și publicată în Monitorul Oficial pe 8 mai, transmite Agerpres, citat de Bursa.ro. Proiectul de act normativ fusese aprobat inițial de Cabinet pe 4 mai, cu o zi înainte de vot, arată Digi24.
Argumentul lui Grindeanu este că, potrivit articolului 110 alineatul (4) din Constituție, un Guvern demis se putea ocupa doar de administrarea curentă a treburilor publice. Sesizarea mai susține că proiectul ordonanței a fost extins „substanțial” în dimineața zilei de 5 mai, chiar în ziua votului pe moțiune, prin adăugarea a 12 articole noi, relatează New Money.
🗞️ Citește și Acestea
Pentru SAFE este a cincea amânare, iar programul european este evaluat la 16 miliarde de euro, notează Observator News. Publicația citează o interpretare potrivit căreia, dacă Curtea ar constata conflictul, contractele militare deja semnate nu ar fi anulate automat și România nu ar pierde automat finanțarea.
Dosarul restanțelor salariale ale magistraților
Al doilea conflict a fost sesizat pe 2 iulie de premierul interimar de atunci, Ilie Bolojan, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță. Este vorba despre restanțe salariale apărute în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești, în valoare de aproximativ 4,8 miliarde de lei, potrivit Digi24.
Bolojan a susținut atunci că instanța s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară, ceea ce ar reprezenta „o ingerință directă” în activitatea Executivului. Tot el a spus că, în afara sumei cerute de Înalta Curte, în zona Parchetelor ar exista încă aproximativ trei miliarde de lei.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile restante, inclusiv prin rectificare bugetară. Hotărârea prevede penalități de 1% pe zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi, iar Bolojan a estimat penalitatea la 48 de milioane de lei pe zi.
Cererea de chemare în judecată a fost semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, și a fost soluționată la primul termen al procesului. Ministerul Finanțelor consideră, potrivit Digi24, că o astfel de hotărâre ar afecta separația și echilibrul puterilor în stat și ar produce prejudicii grave bugetului.
Hotărârea trebuie pusă în executare în zece zile de la rămânerea definitivă. Sursele consultate nu spun dacă această etapă a fost atinsă, așa că nu este clar cât din penalitățile estimate ar curge efectiv.
Ce nu s-a comunicat despre amânare
Sursele consultate nu indică un motiv oficial pentru amânare. Ziare.com notează doar că mutarea termenului a venit în ziua votului din Parlament pentru învestirea Guvernului Mureșan.
Coincidența contează în special pentru dosarul SAFE, unde Curtea trebuie să stabilească tocmai limitele de acțiune ale unui Guvern care și-a pierdut încrederea Parlamentului. Până pe 7 octombrie, întrebarea rămâne fără răspuns constituțional.
Cum s-a ajuns aici
- 5 mai: Parlamentul retrage încrederea Guvernului Bolojan, iar Curtea de Apel București admite acțiunea Înaltei Curți
- 8 mai: OUG 38/2026 este publicată în Monitorul Oficial
- 2 iulie: Bolojan sesizează CCR în conflictul cu Înalta Curte
- 30 septembrie: CCR amână ambele dosare pentru 7 octombrie
Cele două conflicte nu se leagă juridic, dar ating aceeași graniță: ce mai poate face un Executiv atunci când Parlamentul sau instanțele îi contestă puterea. Cât timp CCR amână decizia, cele 4,8 miliarde de lei și OUG 38/2026 rămân fără o clarificare constituțională.
