Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Comisia Europeană a evaluat Parchetul European (EPPO) drept „foarte eficient și eficace” în prima evaluare oficială de la începerea activității, publicată înainte de încheierea, pe 31 octombrie, a mandatului de șapte ani al Laurei Codruța Kövesi, potrivit News.ro.
Concluziile raportului, relatate și de Digi24, arată o instituție care a crescut rapid, dar care lucrează cu resurse insuficiente și cu reguli aplicate diferit în statele membre. De la 1 noiembrie, conducerea Parchetului European va fi preluată de germanul Andrés Ritter, adjunctul lui Kövesi.
Cine preia conducerea Parchetului European
Mandatul Laurei Codruța Kövesi, primul procuror-șef al EPPO, a început pe 31 octombrie 2019. Parchetul European a început efectiv activitatea de investigare și urmărire penală pe 1 iunie 2021, după aproape doi ani dedicați construirii instituției.
Andrés Ritter, în prezent adjunct al ei, a fost desemnat în martie de Parlamentul European și Consiliul UE pentru un mandat tot de șapte ani. Evaluarea Comisiei acoperă aproape integral perioada în care Kövesi a condus instituția și este însoțită de un raport paralel despre Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), publicat pe 18 septembrie.
🗞️ Citește și Acestea
Cifrele anchetelor: de la 515 la 3.602
Numărul anchetelor active ale EPPO a crescut de la 515 în 2021 la 3.602 la sfârșitul lui 2025, adică de aproximativ șapte ori în patru ani. Parchetul European și-a înmulțit astfel dosarele într-un ritm pe care resursele nu l-au urmat. Valoarea activelor înghețate a urcat de la 147,3 milioane de euro la 1,13 miliarde de euro.
Raportul confirmă și problemele pe care Kövesi le-a invocat în mod repetat: volumul de muncă peste estimările inițiale, resursele insuficiente, aplicarea neuniformă a regulamentului EPPO în statele membre și dificultățile de cooperare sau de schimb de informații cu alte instituții. Kövesi susține de mult că volumul de cazuri depășește resursele biroului, iar evaluarea dă acestui argument o greutate statistică nouă, notează Ziare.com.
Ce spune Comisia despre structura EPPO
Legiuitorii europeni au conceput Parchetul ca pe o structură hibridă: un colegiu central cu sediul la Luxemburg, în timp ce procurorii europeni delegați lucrează în cadrul sistemelor judiciare naționale, aplicând dreptul procedural național în fața instanțelor naționale. Raportul consideră că această alegere s-a dovedit justificată.
Nivelul central identifică legături între cazuri, companii și persoane pe care serviciile naționale de urmărire penală, acționând separat, le-ar omite aproape cu siguranță, arată raportul. Comisia recunoaște însă că impactul deplin al EPPO nu poate fi încă măsurat precis, pentru că procedurile penale sunt complexe și de lungă durată, iar condamnările definitive și recuperările confirmate cer timp.
Punctele slabe: aplicarea în statele participante și recuperările
Evaluarea este mult mai puțin favorabilă în privința punerii în aplicare a regulilor. Ea semnalează ambiguități juridice în Regulamentul EPPO, divergențe majore între capitalele participante, care sunt 22 de state membre, și fricțiuni la schimbul de informații cu alte autorități. Mai multe state au fost criticate pentru resurse insuficiente alocate procurorilor delegați, ceea ce ar submina capacitatea instituției de a transforma anchetele în condamnări, potrivit raportului.
Recuperarea fondurilor este punctul cel mai slab. Comisia cere dovezi mai concrete despre rezultate din momentul în care un ordin de înghețare se transformă în confiscare și banii ajung efectiv la bugetul UE. Cifrele privind confiscările măsoară mai degrabă activitatea decât rezultatul, iar raportul spune acest lucru direct.
Ce cere Comisia în următorul ciclu legislativ
Comisia enumeră cinci domenii de îmbunătățire. Ele includ consolidarea bazei de dovezi privind rezultatele, hotărârile judecătorești și recuperările, reducerea divergențelor în aplicarea națională și îmbunătățirea garanțiilor procedurale pentru suspecți și acuzați. Mai cer raționalizarea normelor EPPO privind protecția datelor și un schimb de informații mai strâns cu EUROPOL, Eurojust, OLAF și autoritățile din țările terțe.
Raportul OLAF conține critici asemănătoare: schimbul de informații, cooperarea cu procurorii din țările vecine, accesul la informații financiare și urmărirea slabă la nivel național atunci când OLAF recomandă recuperarea fondurilor. Comisia a început în iulie 2025 o revizuire a arhitecturii antifraudă a UE, iar urmează o evaluare comună a impactului, care va acoperi Regulamentul EPPO, Regulamentul OLAF și Directiva PIF.
Momentul contează: negociatorii discută bugetul pe termen lung pentru 2028-2034, iar fiecare propunere de instrumente noi de cheltuieli ridică aceeași întrebare din partea ministerelor de finanțe: cine supraveghează banii ulterior. Pentru cetățeni, miza practică este că fiecare euro din fondurile UE recuperat prin dosarele EPPO nu trebuie înlocuit de trezoreriile naționale.
În materialele consultate nu apare o reacție a lui Kövesi sau a EPPO la evaluarea Comisiei.
Bilanțul lui Kövesi arată, așadar, că Parchetul European și-a înmulțit dosarele de aproximativ șapte ori în patru ani, dar că punctul lui slab, recuperarea banilor, este exact cel pe care Comisia îl numește cel mai puțin dovedit.
