Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Aderarea la euro până în 2035 depinde de ieșirea României din procedura de deficit excesiv în 2030, a declarat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, la lansarea unui volum de la BNR, potrivit Adevărul.
Ce a spus Nazare la lansarea volumului de la BNR.
Nazare a vorbit pe 29 septembrie, la lansarea volumului „Sustenabilitatea financiară: de la deficite la convergență nominală”, organizat la Banca Națională a României. El a explicat că, după ieșirea din procedură, sunt necesari încă câțiva ani pentru pregătirea aderării, motiv pentru care ținta este 2035. Volumul este al doilea studiu din proiectul Economic@BNR, inițiat și coordonat de viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu, arată Financial Intelligence, care citează Agerpres.
Consolidarea fiscală nu este impusă de Comisia Europeană, de agențiile de rating sau de alți factori externi, a mai spus ministrul, potrivit News.ro. Miza, a spus el, este ambiția României de a avea o economie mai puternică și de a juca un rol în regiune, ambiție care trebuie și exercitată. Ea trebuie să vină din interior, cu mai mult curaj și mai mult consens, iar politica economică ar trebui să aibă linii roșii respectate indiferent de ciclul politic.
Nazare a întrebat cât timp vrea România să mai rămână în procedura de deficit excesiv și a avertizat: „Probabil că vom sta 10 ani”. Tot el a întrebat, retoric, cât a fost penalizată România pentru că a stat în această procedură și cu câtă credibilitate se uită investitorii la o țară care persistă în ea.
🗞️ Citește și Acestea
Ministrul a descris aderarea la euro ca o ancoră mai bună decât consolidarea în sine, pentru că obligă economia să se uite și la competitivitate. Consolidarea rămâne, în opinia lui, o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru creștere economică.
Stolojan: încetinirea a început în 2022, înainte de austeritate.
La același eveniment, fostul prim-ministru și fost ministru al Finanțelor Theodor Stolojan a susținut că ritmul creșterii economice a început să scadă în 2022, cu trei ani și jumătate înainte de orice măsură de austeritate.
România a ajuns la o creștere sub 1% în timp ce cheltuia tot mai mulți bani publici pe investiții, adică „exact rezultatul contrariu decât cel descris de cărțile de economie”, a spus Stolojan, potrivit ProTV.
Concluzia lui este că, atunci când creșterea nu poate fi gestionată mai bine, prioritatea devine corectarea deficitelor. Stolojan a mai spus că o țară de dimensiune medie, cu economie deschisă și monedă convertibilă, dar fără statut de rezervă internațională, trebuie să urmărească zilnic echilibrele externe.
Motivul, în explicația lui, este că un dezechilibru extern nu se rezolvă fără creditori externi, iar aceștia cer credibilitate. Stolojan consideră totuși că România are rezerve mari de creștere, dacă își alocă mai bine resursele și redevine atractivă pentru investițiile străine directe, care aduc tehnologie, până când țara va putea genera propriul progres tehnologic. El a recunoscut că fondurile europene au susținut economia în perioada respectivă, potrivit Financial Intelligence.
Ce înseamnă pentru cititor calendarul 2030 și 2035.
Calendarul are două praguri clare: ieșirea din procedura de deficit excesiv în 2030 și, la câțiva ani distanță, aderarea la euro până în 2035. În declarațiile publicate de News.ro nu apar însă măsuri concrete sau ținte de deficit prin care România ar putea atinge termenul din 2030.
Efectele consolidării se văd deja în prognoze. Potrivit prognozei de primăvară a Comisiei Europene, citate de Mediafax, economia României va crește cu doar 0,1% în 2026, față de 2,3% estimat pentru 2027, iar inflația ar urma să ajungă la 7% în acest an. Comisia arată că eforturile de consolidare fiscală și inflația ridicată vor reduce semnificativ consumul intern.
Cele două intervenții de la BNR se completează, dar nu spun același lucru. Ele nici nu se exclud: Stolojan vorbește despre începutul încetinirii, în 2022, iar Comisia despre evoluția consumului în 2026, deci despre perioade diferite. Nazare vede în euro un obiectiv care forțează competitivitatea, în timp ce Stolojan mută discuția spre momentul în care a început încetinirea, care, în lectura lui, precede măsurile de austeritate.
Deocamdată, singura certitudine este că termenul din 2030 depinde de cifre pe care nici ministrul, nici fostul premier nu le-au pus pe masă la lansarea volumului, iar prognoza Comisiei indică pentru 2026 o creștere aproape de zero.
