Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
În ziua votului moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, economiștii trag un semnal de alarmă: nota de plată a crizei politice din ultimele zile este deja uriașă. Bursa de Valori București a pierdut 4 miliarde de euro într-o singură săptămână, euro a urcat la 5,19 lei, iar banii românilor din Pilonul 2 de pensii au început să scadă. Potrivit Antena 3, economistul Adrian Negrescu a denumit ziua votului „ziua cârtiței”.
„Ziua cârtiței” — o factură fără soluții concrete.
„Eu i-aș spune «ziua cârtiței», pentru că nu se întrevede nicio soluție concretă la această criză politică, inclusiv din perspectivă bugetară. Indiferent cine va veni la Palatul Victoria, va trebui ca inclusiv anul viitor să înghețe pensii și salarii și să mențină taxele la nivelul actual. Pentru că gaura e atât de mare la nivel bugetar încât noi trăim din împrumuturi, în medie de 1 miliard de euro pe săptămână„, a declarat Adrian Negrescu, analist economic, pentru Antena 3.
Negrescu se referă la absența unui plan concret de guvernare din partea celor care au inițiat moțiunea. „În afara discursurilor anti-Bolojan, nu am văzut nimic concret”, avertizează el, subliniind că o moțiune de cenzură ar trebui însoțită de o alternativă coerentă de guvernare.
Bursa, leul și pensiile, primele victime ale instabilității.
Semnalele negative s-au acumulat rapid. Potrivit datelor din piață, aproximativ 3 miliarde de euro s-au evaporat de pe Bursa de Valori București imediat după ce PSD și-a retras sprijinul pentru Guvernul Bolojan și miniștrii social-democrați au demisionat din Executiv. Cursul euro a escaladat de la 5,09 lei la 5,19 lei, un record negativ confirmat oficial de BNR.
🗞️ Citește și Acestea
Conform Digi24, Ministrul Economiei Irineu Darău a avertizat că în cele 11 zile de criză politică, România a pierdut aproape 10 miliarde de lei. Dobânzile au urcat spre 7,3%, iar moneda națională se află sub presiune continuă.
Scenariile de risc: de la PNRR la ratingul de țară.
Economiștii identifică trei scenarii de risc pentru PNRR, programul prin care România mai are de accesat aproximativ 10 miliarde de euro până la 31 august 2026. Scenariul optimist prevede pierderea a 30% din sumele alocate (circa 3,5 miliarde de euro), cel negativ implică pierderea a 50% (circa 5,7 miliarde de euro), iar cel critic ar duce deficitul la 7,8% din PIB cu riscul retrogradării României la statut de „junk” pe piețele internaționale.
Instabilitatea erodează încrederea investitorilor, crește costurile de finanțare ale statului și sporește riscul de retrogradare a ratingului suveran. Concordia estimează că dobânzile suplimentare generate de criză ar putea ajunge la 100 de miliarde de lei în cinci ani.
Bolojan apără realizările Guvernului.
Premierul Ilie Bolojan a susținut în discursul din plenul Parlamentului că a preluat mandatul cu „cel mai mare deficit” din istoria recentă și că a reușit să îl reducă la 7,9% din PIB. El a enumerat printre realizări recâștigarea încrederii piețelor, renegocierea PNRR și reducerea cu 10% a personalului din administrație.
Criticii moțiunii atrag atenția că destabilizarea politică vine tocmai în momentul cel mai vulnerabil din punct de vedere financiar al României, cu reforme în curs și termene PNRR care se apropie cu viteză.
