Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Guvernul Bolojan a convocat o ședință extraordinară pentru secretizarea programului SAFE (Security Action for Europe), instrumentul european de împrumuturi prin care România urmează să cheltuiască aproape 17 miliarde de euro pentru apărare, potrivit Realitatea.NET. Criticii compară situația cu cazul acordului comercial Mercosur — aprobat și el fără transparență publică.
Contractele SAFE și controversa transparenței
Programul SAFE alocă României circa 16,6 miliarde de euro, din care prima etapă cuprinde proiecte de 8,33 miliarde de euro — achiziții de blindate, elicoptere, drone și sisteme antiaeriene. Din cele 15 contracte majore de înzestrare, șase ajung la gigantul german Rheinmetall, care ar urma să încaseze peste 5,6 miliarde de euro, adică aproximativ 68% din primul pachet, potrivit Antena 3 CNN.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a acuzat Guvernul Bolojan de lipsă de transparență și a sugerat că deciziile privind alocarea fondurilor au fost luate la nivelul Cancelariei premierului, condusă de Mihai Jurca. „Pare că decizia s-a luat la nivel de Cancelarie”, a declarat Grindeanu, fără să dea nume explicite, conform Mediafax.
Disputa privind responsabilitatea deciziei.
Premierul Ilie Bolojan a respins acuzațiile, susținând că schema de gestionare a programului a fost stabilită în mandatul fostului premier Marcel Ciolacu. „În mandatul premierului Marcel Ciolacu s-a stabilit și s-a votat schema de gestionare a programului SAFE”, a declarat Bolojan la Suceava, potrivit Antena 3.
🗞️ Citește și Acestea
Ciolacu a respins vehement această afirmație, invocând documente concrete: OUG 62/2025 care stabilește mecanismul național de implementare a fost adoptată pe 20 noiembrie 2025, sub Guvernul Bolojan, iar Decizia 524/2025 pentru constituirea grupului de lucru a fost semnată personal de Ilie Bolojan. Analiza de pe Știri de Cluj confirmă că mecanismul românesc de implementare a SAFE a fost pus în act normativ exclusiv sub actualul mandat.
Riscuri pentru industria națională de apărare
Controversa principală nu privește doar transparența, ci și orientarea fondurilor. PSD reproșează că în loc ca miliardele să fie direcționate spre industria națională de apărare — generând locuri de muncă și valoare adăugată în România — grosul contractelor merge la un furnizor extern. „8-9 miliarde îi bagi în industria națională de apărare și creezi locuri de muncă”, a argumentat Grindeanu.
Guvernul Bolojan susține că cel puțin 50% din producție va rămâne în România prin localizare, invocând proiecte precum transportoare blindate Piranha 5, nave de patrulare la Mangalia sau vehicule Lynx. Totuși, rămâne deschisă întrebarea cât din această producție locală va fi efectiv implementată și cât va rămâne doar angajament contractual.
Un punct cheie este că România trebuie să semneze contractele până pe 30 mai 2026, cu un termen de rambursare a împrumuturilor de până la 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, rambursarea urmând să înceapă abia din 2035. Secretizarea contractelor înainte de un vot parlamentar atât de important ridică semne de întrebare cu privire la controlul democratic al cheltuirii banilor publici pe termen lung.
