Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Noi tronsoane din calea ferată reabilitată de pe ruta Brașov-Sighișoara au fost deschise circulației începând de miercuri, 26 august, în zonele Mureni, Vânători, Albești și Cristur, infrastructura fiind proiectată pentru viteze de până la 160 km/h pentru trenurile de călători, potrivit Mediafax.ro.
Ce tronsoane intră în exploatare
CFR Infrastructură anunță o nouă etapă în modernizarea liniei Brașov-Sighișoara, parte a proiectului de reabilitare a căii ferate Brașov-Simeria, inclusă în Coridorul european Rin-Dunăre. Pe firul I Mureni-Vânători se deschide o porțiune reabilitată de 4,741 kilometri, realizată cu șină tip 60 montată pe traverse de beton, proiectată pentru viteze de până la 160 km/h pentru trenurile de călători și 120 km/h pentru cele de marfă.
Pe acest tronson au fost realizate lucrări de drenaj, poduri noi sau reabilitate și infrastructura aferentă Punctului de Oprire Saschiz, unde a fost construit un peron cu lungimea de 150 de metri. În noua configurație sunt incluse și liniile 1 și II din halta de mișcare Vânători, cu lungimi de 1.667 și 2.240 de metri, precum și o porțiune de 2,819 kilometri pe firul I Vânători-Albești, unde au fost făcute lucrări de drenaj și amenajarea trecerii la nivel cu DN 13C.
Traseu nou între Vânători și Cristur
O altă etapă importantă este noua variantă de traseu Vânători-Cristur, realizată pe două sectoare, de 572 de metri și 1,883 kilometri, cu suprastructură nouă din șină tip 60 pe traverse de beton. Deschiderea acestor porțiuni permite continuarea etapizată a lucrărilor pe restul secțiunii Brașov-Sighișoara și transferul treptat al circulației pe infrastructura deja reabilitată.
Deschiderea noilor sectoare nu înseamnă însă că toate trenurile vor circula imediat cu 160 km/h. Este vorba despre viteza maximă pentru care este proiectată infrastructura, exploatarea efectivă urmând să fie stabilită etapizat, pe măsură ce lucrările avansează pe restul rutei.
De ce contează aceste tronsoane pentru restul șantierului
Fiecare porțiune deschisă circulației reduce presiunea asupra zonelor unde lucrările sunt încă în desfășurare, pentru că trenurile POT fi mutate de pe firul vechi, neconsolidat, pe infrastructura deja finalizată. Practic, deschiderea graduală a tronsoanelor Mureni-Vânători, Vânători-Albești și Vânători-Cristur permite antreprenorilor să continue lucrările pe restul secțiunii Brașov-Sighișoara fără să blocheze complet traficul feroviar existent pe rută.
Un proiect de peste 2 miliarde de euro, cu termen în 2029
Reabilitarea integrală a liniei Brașov-Sighișoara vizează 112,55 kilometri de cale ferată, cu 17,72 kilometri mai puțin decât traseul actual, și are o valoare totală estimată de aproximativ 2,25 miliarde de euro, cu TVA inclus, potrivit datelor citate de Mediafax.ro. Lucrările au început în 2020, iar finalizarea integrală este estimată pentru 2029. Guvernul a aprobat recent negocierea unui împrumut de 630 de milioane de euro pentru continuarea finanțării șantierului.
Linia face parte din rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) și este considerată un obiectiv strategic pentru conectivitatea feroviară cu restul Europei. Înainte de modernizare, pe cei 128 de kilometri dintre Brașov și Sighișoara trenurile circulau, în medie, cu viteze de sub 45 km/h, mai lent decât acum aproape un secol, potrivit unor analize HotNews.ro asupra proiectului.
Critici privind ritmul lucrărilor
Asociația Pro Infrastructură a atras atenția, într-o analiză recentă citată de Ziare.com, că, deși pe unele sectoare există deja cale dublă modernizată pentru 160 km/h, precum Brașov-Stupini-Bod sau Vânători-Albești-Sighișoara, circulația se desfășoară în continuare pe un singur fir, iar vitezele efective rămân reduse în anumite zone.
Asociația a mai criticat faptul că trecerea la circulația pe ambele fire ar urma să aibă loc abia spre finalul șantierului, ceea ce înseamnă că o parte din infrastructura deja construită rămâne subutilizată o perioadă îndelungată.
Pentru pasagerii care circulă pe această rută, diferența dintre infrastructura terminată și viteza reală resimțită în trenuri rămâne, deocamdată, principala explicație pentru care progresul șantierului nu se traduce încă într-o scădere semnificativă a timpului de mers între Brașov și Sighișoara.






















