Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Negocierile pentru bugetul UE 2028-2034 se complică, după ce șase state frugale cer reduceri de sute de miliarde de euro, potrivit Euronews. Discuția ajunge direct la România, care depinde de fondurile de coeziune și de agricultură.
Cine cere tăieri și cât contează
Grupul frugal este format din Germania, Suedia, Danemarca, Olanda, Finlanda și Austria. Aceste șase state asigură aproximativ 40% din contribuțiile la bugetul comun, ceea ce le dă o greutate politică mare.
Propunerea Comisiei Europene se apropie de 2.000 de miliarde de euro, adică circa 1,26% din venitul național brut al Uniunii, conform Lovguiden. Frugalii consideră că suma este prea mare și că ar trebui redusă cu sute de miliarde.
Cifrele negocierii
- Cele șase state frugale asigură circa 40% din contribuții.
- Propunerea Comisiei este de aproape 2.000 de miliarde de euro, echivalentul a 1,26% din venitul național brut.
- Textul de compromis al Ciprului prevedea o reducere de circa 2%, adică 32,8 miliarde de euro.
- Varianta irlandeză ar merge spre 8%, adică 159 miliarde de euro, potrivit unor informații atribuite Politico.
- Grupul Prietenii Coeziunii reunește 17 state, între care România.
Germania respinge cifra irlandeză
Potrivit Politico, citat de StiriPeSurse, cancelarul Friedrich Merz a respins propunerea Irlandei, iar Heinen a avertizat asupra riscurilor. Aceste detalii nu au fost confirmate independent în celelalte surse consultate.
🗞️ Citește și Acestea
Berlinul își apără linia de a limita cheltuielile, dar nu ascunde că agricultura rămâne un punct sensibil. Presa germană notează că Merz a crescut presiunea asupra bugetului inclusiv în privința politicii agricole comune, conform topagrar.
Un răspuns oficial al președinției irlandeze la respingerea Berlinului nu apare în sursele consultate.
Pentru România, miza este dublă. Țara primește sume mari prin politica de coeziune și prin plățile agricole, dar are nevoie și de bani pentru apărare și competitivitate, capitole pe care frugalii le văd ca fiind negociabile.
Calendarul strâmtează marja de manevră. Statele trebuie să ajungă la o cifră totală înainte de a discuta liniile bugetare, iar fiecare capitol are propriii apărători în Consiliu.
Ce înseamnă pentru România
Impactul asupra României depinde de locul în care vor cădea tăieturile. Varianta irlandeză ar păstra, potrivit relatărilor, agricultura și coeziunea, dar ar reduce competitivitatea, apărarea și ajutorul extern.
Eurodeputatul Siegfried Mureșan spune că majorările propuse pentru România sunt insuficiente și că tăierile la competitivitate și apărare sunt o greșeală, conform Economica.
Președintele Nicușor Dan a susținut, după reuniunea grupului Prietenii Coeziunii de la Bruxelles, un buget ambițios al Uniunii, potrivit Digi24. România se află printre cele 17 state care apără politica de coeziune.
Pe lângă cifra totală, contează structura. Statele din Est cer ca fondurile de coeziune să rămână un capitol distinct, în timp ce alte capitale vor mai multă flexibilitate, adică bani care POT fi mutați între priorități.
Cine decide și când
Bugetul UE 2028-2034, ca orice cadru financiar multianual, se adoptă prin unanimitate în Consiliu, cu aprobarea Parlamentului European. Orice stat poate bloca textul, ceea ce face compromisul dificil și lent.
Termenul vizat de președinția irlandeză este finalul anului, potrivit Informat. Dacă discuțiile întârzie, urmează o altă președinție a Consiliului, iar negocierea poate relua puncte deja agreate.
Pentru fermierii români, miza este plata directă pe hectar, în timp ce autoritățile locale urmăresc proiectele de infrastructură finanțate prin coeziune.
Unde se poate încheia disputa
O soluție realistă ar trebui să împace două cereri: reducerea totalului cerută de statele plătitoare și păstrarea fondurilor agricole și de coeziune cerută de statele din Est. România are interesul să se alieze cu cele 17 state ale coeziunii și să negocieze un plafon minim pentru aceste linii.
Fără acest plafon, tăierile ar putea lovi exact capitolele pe care se bazează investițiile românești în drumuri, spitale și fermieri. De aceea, bugetul UE 2028-2034 se decide mai mult în detaliile fiecărei linii bugetare decât în totalul anunțat.
