Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
La sărbătorirea a 100 de ani de la înființarea PNȚ Maniu-Mihalache, președintele Nicușor Dan a spus că democrația este pusă în discuție. Discursul de la centenarul PNȚ a pornit de la istoria partidului și a ajuns la o cu totul altă temă: starea societății de acum.
Partidul Național Țărănesc a apărut în 1926 prin unirea Partidului Național Român, condus de Iuliu Maniu, cu Partidul Țărănesc al lui Ion Mihalache. Șeful statului l-a descris ca pe un promotor al moralității, al responsabilității, al loialității față de statul român și al demnității în viața politică, cu contribuție la Unirea din 1918.
Istoria partidului s-a încheiat brusc. În regimul comunist, membrii lui au fost arestați, persecutați și deportați, iar partidul a fost scos în afara legii în 1947. Iuliu Maniu a murit la Sighet, în 1953, iar Ion Mihalache la Râmnicu Sărat, în 1963, în închisorile regimului, după cum amintește Memorialul Sighet.
Nicușor Dan a folosit acest trecut ca punct de plecare, nu ca scop. Ideea lui a fost că standardul moral al PNȚ rămâne un REPER pentru politica de acum.
🗞️ Citește și Acestea
Avertismentul: democrația nu e garantată
Partea cea mai citată a discursului a fost cea despre democrație. Președintele a spus că mulți au crezut că, o dată obținută, democrația va exista pentru totdeauna, dar că în prezent ea este pusă în discuție. Ca argument, a invocat sondajele, din care nu rezultă că toți cetățenii își văd viitorul într-o societate democratică.
Formularea e prudentă și evită să numească vinovați sau partide. Șeful statului nu a pus accentul pe o amenințare externă, ci pe o dispoziție internă, adică pe încrederea cetățenilor în regulile jocului. Diferența contează, pentru că o democrație se poate slăbi și fără lovituri de forță, prin retragerea sprijinului public.
Capital a reținut tocmai această idee, a certitudinii pierdute, ca titlu al discursului.
Ura, populismul și pesimismul
Nicușor Dan a vorbit și despre climatul public. A spus că se văd „valurile de ură” care străbat societatea, a atras atenția asupra creșterii populismului și l-a definit ca opusul responsabilității. Tot el a adăugat pesimismul și neîncrederea din societate printre problemele de fond.
În același context, președintele a invocat valorile creștine ale respectului față de aproapele tău, cu mențiunea că statul rămâne laic. Combinația este deliberată: un apel moral, dar fără a transfera morala în sfera instituțională. În discursul unui șef de stat, o astfel de delimitare e necesară ca să nu fie citit ca o preferință religioasă a statului.
Nu au fost anunțate măsuri concrete în sursele consultate. Discursul rămâne un diagnostic, cu un apel la responsabilitate și la repere, nu un plan de politici publice.
Legea centenarului
Un element concret a fost promulgarea legii centenarului. Președintele a spus că a promulgat-o cu câteva zile înainte, iar ea a intrat în vigoare în ziua evenimentului. Legea proclamă 2026 Anul Centenarului PNȚ, potrivit Newsweek, care a relatat și salutarea ei de către urmașii partidului.
Gestul leagă comemorarea de o decizie oficială. Pentru un partid ilegalizat decenii la rând, recunoașterea prin lege este o formă de reparație simbolică, nu una politică.
De ce contează avertismentul acum
Discursul a venit într-un context politic încordat. Guvernul Bolojan a căzut prin moțiune de cenzură, iar președintele a desemnat deja al patrulea candidat la funcția de premier, după ce trei propuneri anterioare nu au trecut. Într-o asemenea perioadă, apelul la responsabilitate și la repere citit la centenarul PNȚ capătă o încărcătură pe care o comemorare obișnuită nu o are.
Președintele nu a făcut legătura explicită între cele două. Dar tema încrederii în instituții, a pesimismului și a neîncrederii din societate se potrivește cu un moment în care partidele nu reușesc să strângă o majoritate pentru învestitură. Un cititor atent poate vedea aici nu o acuzație, ci o descriere a ceea ce se întâmplă când regulile jocului sunt puse la încercare.
Ce rămâne din discurs
Comparația propusă de Nicușor Dan este simplă: partidul care a plătit cu viața și cu libertatea pentru democrație este folosit ca reper într-o perioadă în care sprijinul pentru democrație nu mai e dat de la sine. Legea centenarului PNȚ este partea măsurabilă a evenimentului, în timp ce avertismentul despre democrație a fost formulat ca diagnostic, fără o măsură anunțată în sursele consultate. Întrebarea practică pentru instituții este ce fac cu datele din sondajele la care s-a referit președintele.
