Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat o serie de măsuri controversate menite să descurajeze ceea ce numește „nemunca” și să aducă mai mulți români în economia reală, vizând în special ajutoarele de șomaj, pensionările anticipate și concediile medicale, potrivit StiriPeSurse.ro. Declarațiile au fost făcute într-un podcast realizat de Andi Moisescu și au stârnit deja reacții puternice în spațiul public.
Ajutoarele de șomaj: „Nu e normal să se întindă pe șase luni sau un an”.
Șeful Guvernului consideră că România se confruntă simultan cu un deficit major de forță de muncă și cu politici sociale care nu încurajează reintrarea rapidă în activitate. „Într-o țară în care, practic, în orice mare oraș din România nu ai cu cine lucra, există un deficit de forță de muncă, iar la 30-40 de kilometri, unde poți face naveta în condiții decente, nu e normal să ai ajutoare de șomaj care se întind pe șase luni sau pe un an de zile”, a declarat Bolojan.
Premierul susține că statul trebuie să transmită un mesaj clar: munca este regula, iar sprijinul social trebuie să fie o soluție strict temporară. „Trebuie să descurajăm nemunca și trebuie să premiem munca. Asta înseamnă o legislație fără echivoc, care să încurajeze munca reală din economie și să sancționeze orice formă de a fugi de muncă”, a explicat el.
Potrivit datelor oficiale, România are unul dintre cele mai scăzute rate ale șomajului din Uniunea Europeană, iar companiile se confruntă cu dificultăți cronice în găsirea de personal calificat. Bolojan argumentează că există o incongruență între deficitul de forță de muncă din marile orașe și existența șomerilor în localitățile din proximitate.
🗞️ Citește și Acestea
Pensionări anticipate: „Oamenii pleacă exact la vârful maturității profesionale”.
Una dintre cele mai controversate propuneri ale premierului vizează eliminarea sau reducerea drastică a posibilităților de pensionare anticipată. „Avem posibilități de pensionare anticipată în foarte multe zone. Când oamenii se pot pensiona la 48-50 de ani, gândiți-vă că ei pleacă din activitate exact la vârful maturității profesionale”, a afirmat Bolojan.
Premierul consideră că această practică privează economia de oameni cu experiență și comunitatea de contribuția lor profesională. „Când oamenii ar putea întoarce comunității acumularea pe care au făcut-o în 20-25 de ani, ei pleacă în pensie. Asta nu este sustenabil”, a spus șeful Guvernului, pledând pentru apropierea tuturor pensionărilor de vârsta standard de 65 de ani.
Declarația lui Bolojan vine într-un context în care România are una dintre cele mai scăzute vârste efective de pensionare din UE, cu numeroase categorii profesionale beneficiind de condiții speciale de pensionare. Experții în politici sociale avertizează însă că eliminarea bruscă a acestor facilități ar putea genera o criză socială majoră, mai ales în sectoare precum mineritul, metallurgia sau chimia, unde condițiile de muncă sunt deosebit de dificile.
Indemnizațiile de handicap: aproape un milion de beneficiari.
Unul dintre cele mai sensibile puncte abordate de premier a fost cel al indemnizațiilor de handicap, despre care susține că ridică „semne serioase de întrebare”. „Suntem în situația în care avem peste 950.000 de persoane care beneficiază de indemnizație de handicap. Deci aproape un milion de români sunt în această situație”, a afirmat Bolojan.
Premierul a precizat că datele statistice indică anomalii clare în anumite zone. „În mod evident este mult și, din analizele statistice, se vede că în anumite comunități, în anumite domenii, aceste cifre ies din orice statistică”, a spus el, sugerând existența unor mecanisme prin care persoane apte de muncă evită activitatea economică.
Bolojan a insistat că scopul unei reforme nu este reducerea sprijinului pentru persoanele vulnerabile reale, ci corectarea sistemului. „În loc să ducem banii exact către cei care au nevoie, care au probleme grave de sănătate, noi disipăm resursele. Oameni care ar putea fi acoperiți de o muncă în economie reușesc, prin diferite tehnici, să fugă de asta”, a declarat el.
Concedii medicale: șase miliarde de lei anual.
Premierul a abordat și subiectul concediilor medicale, care reprezintă o cheltuială de aproximativ șase miliarde de lei anual pentru bugetul de stat. „Avem milioane de zile pe an de concedii medicale luate atât din sectorul public, cât și din sectorul privat”, a spus Bolojan.
El a subliniat că problema nu este boala reală, ci tiparele statistice suspecte. „Nu se pune problema să nu mai dai concedii medicale, oamenii se îmbolnăvesc. Dar când vezi o explozie de îmbolnăviri între Crăciun și Anul Nou sau între Paștele ortodox și cel catolic, înseamnă că ceva nu este în regulă”, a declarat premierul.
Bolojan a invocat și exemple concrete din trecut pentru a ilustra fenomenul. „Gândiți-vă că la un moment dat piloții Tarom s-au îmbolnăvit într-o dimineață, toți aveau probleme de sănătate în masă. Sunt anormalități care, dacă nu le corectăm, ne costă enorm”, a spus șeful Guvernului.
„Statul trebuie să schimbe regulile.”
În concluzie, Ilie Bolojan a afirmat că toate aceste probleme țin de modul în care statul stabilește regulile și stimulează comportamentele. „Oamenii nu iau decizii doar în funcție de caracterul lor, ci în funcție de mediul în care se găsesc. Dacă regulile sunt proaste, comportamentele sunt proaste”, a declarat premierul.
El a susținut că rolul Guvernului este de a crea un cadru care să favorizeze munca și responsabilitatea. „Dacă stabilim reguli corecte, dacă încurajăm munca și sancționăm nemunca, comportamentele se vor schimba. Altfel, vom continua să ne împrumutăm ca să plătim sisteme care nu funcționează”, a spus Bolojan.
Premierul a avertizat că fără aceste corecții, România riscă să-și blocheze dezvoltarea pe termen lung. „Nu poți avea o economie sănătoasă cu prea puțini oameni care muncesc și prea mulți care trăiesc din transferuri. Asta este realitatea și trebuie spusă”, a conchis Ilie Bolojan, subliniind necesitatea unor reforme radicale în sistemul de protecție socială românesc.
