Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ilie Bolojan, președintele PNL, a declanșat o operațiune de disciplinare internă fără precedent în istoria recentă a partidului, după eșecul Guvernului Veștea. În ședința Biroului Permanent Național din 23 iunie 2026, conducerea PNL a decis schimbarea liderilor din 12 filiale județene, conform Digi24.
Doisprezece filiale, decapitate dintr-o lovitură
Conducerea PNL a decis să nu mai prelungească mandatele interimare pentru 13 filiale ale partidului, potrivit purtătorului de cuvânt Ionel Bogdan. Filialele vizate sunt cele din Argeș, Brașov, Călărași, Galați, Giurgiu, Gorj, Ialomița, Ilfov, dar și PNL Sector 2, Sector 3, Sector 4 și Sector 5.
Motivul invocat de conducerea centrală este participarea acestor lideri la negocierile pentru formarea și învestirea Guvernului Veștea, în pofida deciziei oficiale a partidului de a nu susține acel cabinet.
Printre cei mai importanți lideri demiși se numără Alina Gorghiu de la Argeș, Hubert Thuma de la Ilfov și Adrian Veștea de la Brașov. Reforma promisă de Bolojan vine cu o ironie profundă: în locul „rebelilor” sunt instalați oameni din garda veche a partidului.
🗞️ Citește și Acestea
„Dinozaurii” revin. Scripcaru la Brașov, Petrache la Ilfov.
La Brașov, Veștea este înlocuit cu George Scripcaru, primarul municipiului și fost lider influent al organizației județene. La Ilfov, Thuma cedează locul lui Marian Petrache, un veteran al PNL local. La Călărași, George Șerban, fost judecător și fost secretar de stat în Ministerul Justiției, preia conducerea filialei de la Ciprian Pandea. La Argeș, Mihai Coteț îl înlocuiește pe Alina Gorghiu.
La Ialomița, mutarea este cu adevărat spectaculoasă: pentru conducerea filialei a fost propus senatorul Adrian Peiu, lider al grupului parlamentar PACE din Senat, care în ultimii ani a trecut pe la PRO România, AUR și SOS România, înainte de a candida să adere la PNL.
Peiu, propunere inedită pentru Ialomița
Senatorul Adrian Peiu, originar din Urziceni, județul Ialomița, are un traseu politic inedit. În 2020 a candidat pentru primăria Urziceni din partea PRO România. Ulterior a ajuns în zona AUR, unde ar fi coordonat organizația din Urziceni, iar după ce a plecat și de acolo a candidat la alegerile locale din 2024 pe listele SOS România pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Ialomița, fără succes.
La alegerile parlamentare din decembrie 2024, tot pe listele SOS România, Peiu a obținut un mandat de senator. În iunie 2025, SOS România l-a exclus din partid. A rămas neafiliat câteva luni, după care s-a alăturat grupului PACE, al cărui lider a și devenit.
Contactat în legătură cu propunerea, Adrian Peiu a declarat că nu s-a decis încă.
„Nu am o hotărâre în momentul de față. Probabil că mâine de dimineață voi da un comunicat de presă”, a spus senatorul. El a recunoscut că nici colegii săi din grupul PACE nu știau de această posibilitate: „Nu știu în momentul de față dacă accept această ofertă. Ei nu știu. E corect să nu știe.”
PNL neagă că ar fi vorba de o recompensă
Întrebat dacă numirea lui Peiu la Ialomița ar putea fi o recompensă politică pentru că nu a votat Guvernul Veștea, purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a negat această interpretare.
„Nu cred că este vorba despre nicio recompensă. Este vorba despre un senator din județul Ialomița. Colegii au considerat oportun ca dânsul să preia o perioadă de interimat, până când această organizație se va reorganiza”_, a declarat Bogdan.
Demisii la vedere în urma epurărilor nu au venit. Hubert Thuma a reacționat public, comparând deciziile lui Bolojan cu practicile comuniste și anunțând că va contesta măsura în instanță. „Epurările politice din timpul comunismului au fost un coșmar pe care România l-a plătit cu decenii de suferință”_, a scris el pe rețelele sociale, potrivit Realitatea.net. Thuma a avertizat că, după aceste epurări, PNL ar putea scădea de la 15% la 10% în sondaje.
Excluderile formale din partid ale membrilor din tabăra Veștea nu pot fi finalizate imediat: noul statut al PNL trebuie înregistrat mai întâi la Tribunalul București. Abia după aceea vor fi pornite procedurile de excludere, a precizat Ionel Bogdan. Surse din partid citate de Realitatea Plus anticipează și o contestare în instanță a deciziilor conducerii, cu posibile ordonanțe președințiale și acțiuni civile care ar putea depăși valoarea de 4 milioane de lei în daune.
Criza internă a PNL se suprapune cu o criză guvernamentală mai largă: după picarea Guvernului Veștea, România se află din nou în căutarea unui premier și a unei majorități parlamentare.
–
