Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu (PSD), îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că a ratat regula-cheie stabilită de Uniunea Europeană pentru România în 2025. Problema nu este deficitul bugetar în sine, ci depășirea ratei de creștere a cheltuielilor primare nete, potrivit Adevărul. Evaluarea indică pentru 2025 o rată de aproximativ 4,2%, peste plafonul de 2,8% permis României de Comisia Europeană.
Noile reguli fiscale UE: focus pe cheltuieli, nu pe deficit.
Într-o postare amplă pe Facebook, Adrian Câciu explică că, potrivit noilor reguli europene introduse în 2024, „contează mai puțin cât este deficitul – ca pondere în PIB, ca valoare, pe cash sau pe ESA”. În raport cu Comisia Europeană, accentul s-a mutat de la deficit la cheltuielile primare nete, conform Capital.ro.
„Nu e concurs de frumusețe sau inteligență. Concursul vine la cheltuielile primare nete”, scrie Câciu, subliniind că acestea permit „o ajustare structurală, nu cosmetizări contabile de deficit”. Cheltuielile primare nete reprezintă, în termeni simpli, cheltuielile totale minus cheltuielile cu dobânzile.
Potrivit fostului ministru, evaluarea Comisiei Europene se bazează pe doi indicatori: rata de creștere a cheltuielilor primare nete în termeni nominali și dacă această rată a depășit sau nu nivelul maxim stabilit de Comisie pentru România.
🗞️ Citește și Acestea
Ținta imposibilă: de la 5,1% la 2,8% în iulie.
Câciu amintește că în ianuarie 2025, Comisia stabilise pentru România o rată de creștere de 5,1% de la an la an. Această țintă a fost rezultatul unei negocieri favorabile, afirmă fostul ministru, „pentru că România a știut să negocieze, la acel moment!”, iar nivelul era în acord cu realitatea așteptată conform legilor bugetare.
Situația s-a schimbat radical la 8 iulie 2025, când Comisia Europeană a decis „o reducere abruptă” a ratei de creștere a cheltuielilor primare nete pentru România, de la 5,1% la 2,8%, deși țara noastră era deja la aproximativ 4%, susține fostul ministru, potrivit România Liberă.
„V-a spus cumva domnul Bolojan de asta? Așa de rău a negociat!”, acuză Câciu. „S-a angajat la ceva ce nu putea fi atins de România în 2025″, afirmă fostul ministru, subliniind că premierul a acceptat un angajament nerealitic.
Factori care au făcut ținta imposibilă.
Adrian Câciu argumentează că nerealismul țintei era evident din structura cheltuielilor bugetare. El invocă anualizarea legii pensiilor, care în 2024 a avut efect doar patru luni, dar care în 2025 generează „o creștere de 12% an la an”. La aceasta se adaugă investițiile naționale, cu „o creștere de 23% an la an”.
Fostul ministru mai atrage atenția că Guvernul amână plăți pentru facturi restante echivalente cu aproximativ 1% din PIB, ceea ce „cosmetizează artificial deficitul și riscă să genereze stagnare economică”, conform Capital.ro. „Este inacceptabil ca modul de administrare curentă să producă astfel de dezechilibre”, afirmă Câciu.
Risc de sancțiuni și pierdere de fonduri europene.
Adrian Câciu avertizează că nerespectarea țintei stabilite de Comisia Europeană atrage sancțiuni și că „nu mai există cale impusă de ajustare a deficitului”. Ajustarea se face exclusiv prin controlul creșterii cheltuielilor primare nete. „Suntem la 4,2%. Trebuia să fim la 2,8%. Nu e bine, domnule Bolojan! Nu e bine deloc!”, conchide fostul ministru.
Situația este cu atât mai gravă cu cât România riscă să piardă aproximativ 7,9 miliarde de euro din fonduri europene, potrivit unei analize anterioare a aceluiași Adrian Câciu. Guvernul ar fi pierdut deja 7 miliarde de euro în 2025 și riscă să mai piardă încă 900 de milioane de euro pe termen scurt.
Ce sunt cheltuielile primare nete.
Pentru a clarifica conceptul, cheltuielile primare nete reprezintă totalul cheltuielilor publice minus două componente principale: dobânzile la datoria publică și anumite cheltuieli ciclice legate de conjunctura economică. Acest indicator este folosit de Comisia Europeană pentru a evalua disciplina fiscală structurală a statelor membre.
Noile reguli fiscale europene, implementate din 2024, vizează asigurarea sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice, focusându-se pe evoluția reală a cheltuielilor controlabile de către guverne, nu pe indicatori care POT fi influențați de factori externi sau de manipulări contabile.
Câciu susține că mulți decidenți, dar și analiști și jurnaliști economici, nu cunosc încă aceste noi reguli fiscale europene, ceea ce generează confuzii în dezbaterea publică despre starea finanțelor publice românești.
Premierul Ilie Bolojan nu a răspuns public acestor acuzații până în prezent, iar Ministerul Finanțelor nu a comentat situația raportată de fostul ministru PSD privind depășirea țintei de creștere a cheltuielilor primare nete.
