Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), susține că prețurile ridicate la gaze naturale din ianuarie 2026 au fost esențiale pentru asigurarea alimentării cu gaze în timpul gerului extrem. „Piața liberă în gaze nu este o modă. Este singura formă reală de securitate a livrărilor în condiții critice”, a declarat Chisăliță, conform Jurnalul.
Declarațiile apar în contextul în care consumul de gaze a crescut cu 5% între 14-18 ianuarie, iar presiunile asupra sistemului energetic au devenit critice. „Lecția gerului 2026: disciplina pieței, nu plafonările, ne-a ținut calzi”, subliniază liderul AEI, provocând reacții puternice din partea consumatorilor afectați de facturi dublate.
Gerul a testat sistemul energetic la limită.
România a înregistrat în ianuarie 2026 cel mai mare consum de gaze naturale din ultimii ani, pe fondul temperaturilor extreme care au coborât până la -25°C în unele regiuni. Consumul zilnic de gaze a crescut cu 5% pentru încălzirea populației, centrale termice și industrie, iar tranzitul către Republica Moldova a crescut cu 15%, potrivit Economica.net.
Pe 13 ianuarie, la ora 17:00, consumul de energie electrică a atins 9.119 MWh/h, cel mai ridicat nivel din ultimii ani, după ce sistemul de termoficare a cedat în multiple zone. „Când vine gerul, România intră în modul de supraviețuire. Nu în modul de eficiență, nu în modul de strategie, nu în modul de stat funcțional. Modul ‘Doamne-ajută și să nu se strice nimic'”, a explicat Chisăliță.
🗞️ Citește și Acestea
Defecțiunile majore din rețeaua de termoficare au forțat milioane de români să folosească încălzirea electrică, cea mai scumpă și ineficientă variantă. Costurile pentru încălzire au devenit duble în ianuarie, la factura lunară de aproximativ 400 de lei pentru un apartament cu două camere adăugându-se încă 400 de lei pentru energia electrică suplimentară consumată.
Salvarea prin disciplina pieței libere.
Chisăliță susține că piața liberă a gazelor și Codul Rețelei de Transport Gaze Naturale au prevenit o criză energetică majoră. „În orele critice, cineva a avut interesul (importul de gaze pentru că prețurile erau mari) și obligația (penalitățile din Codul Rețelei dacă nu ai gaze suficiente pentru clienții tăi) să importe gaz, la timp, pentru a nu rămâne românii în frig”, a precizat președintele AEI.
Furnizorii care nu au reușit să echilibreze cererea și oferta au fost pedepsiți cu facturi uriașe pentru dezechilibre, ceea ce i-a forțat să importe rapid. Prețul Zilnic Unic (PZU) la gaze a crescut cu 13% din 14 ianuarie, reflectând presiunea pe aprovizionare. „Fizica nu ține cont de campanii electorale”, subliniază Chisăliță, criticând apelurile politice pentru gaz ieftin și garantat.
În paralel, pe 18 ianuarie s-a produs o „decuplare” între gaz și electricitate: „Gazul s-a scumpit, curentul s-a ieftinit”. Producția eoliană a crescut masiv, preț
ul electricității a scăzut cu 35%, iar hidrocarburile folosite pentru producerea de energie electrică au scăzut la jumătate în noaptea de 17 spre 18 ianuarie. S-au economisit circa 2,8 milioane mc de gaze într-o singură zi.
Critica reglementării și a plafonărilor.
Președintele AEI avertizează că revenirea la prețuri reglementate ar fi catastrofală: „Dacă uităm asta și ne întoarcem la ideea că statul ‘rezolvă’ prin prețuri impuse și protecție generalizată, ne vom întoarce, inevitabil, și la iernile în care ‘gazul era ieftin’ doar pe hârtie, dar insuficient în casele oamenilor”, conform Radio România.
Plafonarea prețurilor la gaze expiră la 1 aprilie 2026, iar experții prevăd creșteri suplimentare. „Reglementarea/plafonarea făcută ‘din reflex’, în afara crizelor reale, nu produce securitate energetică — produce liniște artificială și comportament iresponsabil”, a explicat Chisăliță pentru Observatornews.
Specialistul atrage atenția că România se află în fața celei de-a patra liberalizări a pieței energiei în ultimii cinci ani, iar incertitudinea creează o criză artificială pe piața angro. Producătorii și importatorii evită să scoată oferte, furnizorii se confruntă cu lipsă de lichiditate, iar prețurile cresc nu din motive reale de piață, ci din cauza inacțiunii statului.
Infrastructura deficitară și costul pentru români.
Avariile din sistemul de termoficare au expus fragilitatea infrastructurii de bază. „În ianuarie 2026 nu am descoperit că iarna poate fi rece. Am descoperit, din nou, că statul român este fragil exact acolo unde ar trebui să fie solid: în infrastructura de bază”, a afirmat Chisăliță, citat de Jurnalul.
Gerul dintre 12 și 15 ianuarie nu a produs criză – a scos-o la suprafață. „Când rețeaua de termoficare a cedat, nu a cedat ‘din cauza vremii’, ci din cauza anilor de amânări, improvizații și minciuni administrative. Conducte vechi, pierderi uriașe, investiții cosmetice și zero plan de rezervă”.
Consumul record de electricitate de 9.119 MWh/h pe 13 ianuarie este cu doar 5% sub media din 1989, într-o Românie care atunci consuma cu 74% mai mult la nivel de an. „Atunci consumam pentru industrie. Astăzi consumăm pentru a nu îngheța. Nu progres, ci regres”, subliniază președintele AEI.
Hidroenergia a asigurat 27% din necesar în momentul de vârf, fiind principalul pilon de stabilitate. Importurile au reprezentat 23%, un semn de „vulnerabilitate strategică” mai degrabă decât de integrare europeană.
Perspective și avertismente pentru viitor.
AEI avertizează că situația se va agrava în următoarele săptămâni, cu temperaturi nocturne între -6 și -11°C în București. „Oamenii trebuie să se aștepte la costuri mai mult decât duble pentru încălzire în luna ianuarie 2026. Acești bani nu sunt o consecință inevitabilă a pieței. Sunt costul direct al eșecului administrației”.
Gazele cumpărate la prețuri ridicate în perioada liberalizării vor ajunge în depozitele de înmagazinare, ceea ce ar putea menține facturi mari inclusiv în iarna 2026-2027. „România nu își permite să învețe aceeași lecție de două ori”, concluzionează Chisăliță.
Mesajul dur al AEI este că disciplina pieței, nu intervențiile statului, asigură securitatea energetică reală. „Un stat care nu poate asigura căldură iarna nu este un stat în tranziție, ci un stat care cedează funcțional. Iar când acest eșec este plătit direct de cetățeni, vorbim despre un contract social rupt”.
