Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, a cerut activarea Mecanismului de solidaritate energetică europeană, pentru ca țări precum Franța și Germania să sprijine România cu energie electrică, potrivit Antena3.ro. Declarația vine pe fondul crizei energetice provocate de seceta severă de pe Dunăre.
Apelul lui Bogdan Ivan către partenerii europeni
Bogdan Ivan susține că situația actuală nu este doar o problemă națională, ci una regională, care afectează deopotrivă Ungaria, Serbia, Bulgaria și Grecia.
„Am spus-o încă de la începutul acestei crize că ar trebui activat Mecanismul de solidaritate energetică europeană, pentru că nu vorbim doar de o situație a României, ci de o situație a regiunii, în care statele care au excedent de energie, în special Franța sau Germania, să vină să sprijine Europa Centrală și de Est în această perioadă”, a declarat Bogdan Ivan.
Fostul ministru a adăugat că mecanismul poate fi activat și de un guvern interimar, oferindu-se chiar să explice pașii necesari autorităților actuale. El a subliniat că România concurează pe aceeași piață regională cu mai multe state vecine care se confruntă cu același deficit de energie.
🗞️ Citește și Acestea
Criza de la Cernavodă, în centrul disputei
Contextul acestor declarații este oprirea iminentă a Unității 2 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, programată pentru 13 august, din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, potrivit Ziare.com. Unitatea 1 a fost deja oprită controlat la finalul lunii iulie, iar cele două reactoare asigură împreună aproximativ o cincime din producția națională de electricitate.
Guvernul a notificat deja Comisia Europeană cu privire la posibila agravare a situației energetice din regiune, iar autoritățile analizează inclusiv amânarea închiderii unor grupuri energetice pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia, pentru a compensa deficitul.
„Criza trebuia anticipată”, susține Ivan
Întrebat dacă ar trebui declarată o situație de criză energetică regională, Bogdan Ivan a răspuns afirmativ, argumentând că acest statut ar conferi României „drepturi reale” de a rezolva situația prin mecanisme europene.
Fostul ministru a criticat totodată modul în care actualul Guvern a gestionat perioada premergătoare crizei, susținând că seceta prelungită de pe Dunăre putea fi anticipată din timp, la fel cum au fost anticipate în trecut alte episoade meteorologice extreme.
„Anticipezi criza și o eviți. Nu ajungi în criză și după asta începi să-ți sufleci mânecile”, a mai spus Bogdan Ivan, făcând referire critică și la operațiunile de scufundare a unor barje pe Dunăre, menite să crească artificial nivelul apei la Cernavodă.
Ce urmează pentru sistemul energetic național
Guvernul a anunțat deja măsuri pentru asigurarea necesarului intern de energie, în timp ce secretarul de stat în Energie a discutat situația României la nivelul Grupului de Lucru Electricitate al Comisiei Europene. Autoritățile susțin că lucrările de decolmatare a albiei Dunării continuă și vor conta la eventuala repornire a Unității 2.
Cele două reactoare de la Cernavodă asigură împreună aproximativ o cincime din producția totală de electricitate a țării, iar oprirea ambelor unități ar lăsa România, temporar, fără producția de energie nucleară, exact în perioada de vârf a consumului cauzat de canicula prelungită. Guvernul a declarat deja stare de urgență energetică pentru luna august și a cerut populației și companiilor să reducă voluntar consumul în orele de vârf.
Reacții politice suplimentare pe fondul crizei
Situația de la Cernavodă a generat reacții din partea mai multor actori politici, dincolo de Bogdan Ivan. Fostul premier Marcel Ciolacu a comentat, la rândul său, gestionarea crizei energetice, iar Comisia Europeană a transmis că situația aprovizionării cu energie din regiune este „tensionată, dar rămâne sigură și stabilă”. Aceste evaluări contrastează parțial cu tonul mai alarmist al declarațiilor venite din partea opoziției.
Guvernul a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi ignorat semnalele de criză, susținând că măsurile tehnice, precum scufundarea unor barje pentru a crește artificial nivelul apei la Cernavodă, au avut rezultate parțiale, dar nu au putut compensa integral debitul extrem de scăzut al Dunării.
Solidaritate europeană, cu precedente limitate
Mecanismul de solidaritate energetică europeană, la care se referă Bogdan Ivan, este prevăzut de legislația Uniunii Europene pentru situații excepționale, dar activarea sa efectivă, la scară largă, rămâne un demers rar întâlnit până acum în practica statelor membre. Susținătorii ideii, printre care se numără mai mulți politicieni români, argumentează că actuala criză hidrologică regională, care afectează simultan mai multe state riverane Dunării, ar putea constitui exact tipul de situație pentru care mecanismul a fost conceput.
Solicitarea lui Bogdan Ivan pentru activarea mecanismului european de solidaritate se adaugă altor voci politice care cer o abordare coordonată la nivelul Uniunii Europene pentru gestionarea crizei energetice din regiune. Rămâne de văzut dacă Guvernul va formaliza o astfel de cerere la Bruxelles în perioada următoare și dacă statele cu excedent de energie vor răspunde solicitărilor venite din Europa Centrală și de Est.
