Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Distribuirea de informații false pe rețelele sociale poate atrage amendă sau chiar dosar penal, a avertizat purtătorul de cuvânt al Poliției Române, potrivit Antena3.ro. Avertismentul vine după ce un zvon distribuit pe TikTok despre o presupusă „ambulanță neagră care fură copii” a dus la un atac violent asupra unui echipaj medical din Cluj.
Atacul de la Recea-Cristur, punctul de plecare al avertismentului
Un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean Cluj a fost atacat cu bâte, topoare și pietre în comuna Recea-Cristur, după ce mai mulți localnici au confundat autosanitara cu presupusa „ambulanță neagră” din zvonurile online, potrivit Digi24.ro.
Șoferul ambulanței a fost rănit la ochi și a suferit o intervenție chirurgicală de urgență, iar pacientul aflat la bord a avut un atac de panică. Poliția Cluj a reținut ulterior mai mulți tineri implicați în incident, cercetați pentru distrugere, lovire și tulburarea ordinii publice.
Ministerul Afacerilor Interne a precizat că zvonurile despre „ambulanțele negre” sunt însoțite, uneori, de imagini generate sau modificate cu aplicații de inteligență artificială, și că niciun caz real de acest tip nu a fost înregistrat vreodată în România.
🗞️ Citește și Acestea
Ce riscă exact cei care distribuie știri inventate
Purtătorul de cuvânt al Poliției Române explică faptul că răspândirea de informații false devine infracțiune atunci când pune în pericol siguranța națională, caz în care se întocmește dosar penal. Când distribuirea nu afectează siguranța națională, dar provoacă panică sau dezordine publică, fapta este tratată ca abatere contravențională și se sancționează cu amendă.
„Dacă se va stabili că a fost săvârșită o infracțiune de diseminare a unor informații false, se va întocmi dosar penal în acest sens”, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliției Române.
Reprezentanții instituției au precizat că fiecare situație se analizează separat, în funcție de gravitatea consecințelor produse de distribuirea informației.
Înșelăciunea, o altă infracțiune legată de identitățile false online
Pe lângă răspândirea de știri inventate, autoritățile atrag atenția și asupra unei practici tot mai frecvente: folosirea abuzivă a imaginii unor persoane publice sau asumarea unei identități false, de polițist ori de reprezentant bancar, pentru a obține bani de la victime. Această faptă este încadrată direct ca infracțiune de înșelăciune.
Poliția recomandă cetățenilor să verifice orice informație din surse oficiale înainte de a o distribui mai departe și să nu lase zvonurile nefondate să le influențeze deciziile sau acțiunile.
Reacția autorităților după atacul din Cluj
Vicepremierul și ministru interimar al Apărării, Radu Miruță, a comentat public incidentul de la Recea-Cristur, cerând adoptarea urgentă a unui proiect de lege împotriva dezinformării online. El a subliniat că o minciună distribuită pe rețelele sociale a ajuns, practic, să genereze violență reală în stradă.
Ministerul Sănătății a condamnat, la rândul său, agresiunea asupra echipajului medical și a atras atenția asupra pericolului pe care îl reprezintă dezinformarea atunci când se transformă în acțiuni violente. Autosanitara avariată în incident era un vehicul nou, achiziționat recent prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în cadrul programului de modernizare a parcului de ambulanțe.
De ce contează acest avertisment acum
Cazul din Recea-Cristur arată cât de rapid o informație falsă distribuită pe rețelele sociale poate degenera în violență reală împotriva unor oameni care își fac meseria. Autoritățile au cerut public accelerarea unui proiect legislativ privind combaterea dezinformării online, aflat de mai mult timp în Parlament.
Experiența arată că astfel de zvonuri nu sunt un fenomen izolat. Legenda urbană a „ambulanței negre care fură copii” a mai circulat în trecut în mai multe comunități din România, fiind de fiecare dată alimentată de imagini sau clipuri distribuite fără verificare prealabilă. De această dată, autoritățile au confirmat că unele materiale vizuale asociate zvonului ar fi fost generate sau modificate cu ajutorul inteligenței artificiale, ceea ce face și mai dificilă distincția dintre conținut real și conținut fabricat pentru cei care îl văd pe rețelele sociale.
Ce pot face cetățenii pentru a se proteja de dezinformare
Specialiștii în comunicare recomandă verificarea sursei unei informații înainte de a o distribui, mai ales atunci când aceasta provine dintr-un cont necunoscut sau nu este confirmată de nicio instituție oficială. Poliția Română și Ministerul Afacerilor Interne pun la dispoziția publicului canale oficiale de comunicare, prin care pot fi verificate rapid informațiile care circulă intens pe rețelele sociale.
Rămâne de văzut dacă acest episod va grăbi adoptarea unor reguli mai clare pentru platformele de socializare și pentru utilizatorii care distribuie conținut neverificat, într-un moment în care consecințele dezinformării online au devenit vizibile în mod dramatic pentru un echipaj medical aflat în misiune de salvare.
