Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Un blocaj instituțional în care Parlamentul ar fi dizolvat, președintele suspendat, iar Guvernul limitat la treburile curente nu mai este doar o ipoteză teoretică, avertizează rectorul SNSPA Remus Pricopie, potrivit Mediafax. Constituția reglementează separat fiecare mecanism, dar nu spune ce se întâmplă dacă ele se suprapun.
De la dizolvarea Parlamentului la suspendarea lui Nicușor Dan
Președintele poate dizolva Parlamentul doar după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare. Condiția este ca Legislativul să nu fi acordat votul de încredere în 60 de zile și să fi respins cel puțin două solicitări de învestitură.
România se apropie de această zonă. Guvernul Bolojan a căzut pe 5 mai, iar Cabinetul propus de Siegfried Mureșan a obținut pe 30 septembrie 182 de voturi, sub pragul de 233 necesare, potrivit Mediafax. Președintele a convocat pe 5 octombrie a patra rundă de consultări pentru desemnarea unui premier, începută cu delegația PSD și continuată cu AUR, PNL, USR și UDMR. Nicușor Dan a spus că nu mai vrea prelungirea blocajului.
Suspendarea este o procedură separată. Ea cere votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale, iar referendumul pentru demitere trebuie organizat în cel mult 30 de zile.
🗞️ Citește și Acestea
Ce nu poate face un președinte interimar
Dacă Nicușor Dan ar fi suspendat, funcția ar fi preluată de președintele Senatului sau, în subsidiar, de cel al Camerei Deputaților. Interimarul nu poate exercita atribuțiile din articolele 88-90, între care se află și dizolvarea Parlamentului.
Practic, un decret de dizolvare deja emis ar rămâne în vigoare, dar interimarul nu ar putea relua procedura sau schimba situația prin același instrument. Constituția mai spune că mandatul Camerelor se prelungește până la întrunirea noului Parlament, iar în acest interval nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
Zona de incertitudine apare aici: textul nu spune explicit că un Parlament aflat în această perioadă nu mai poate porni suspendarea președintelui. Pricopie descrie tocmai această lacună, iar procedura rămâne o chestiune de interpretare constituțională.
Un Guvern interimar cu atribuții restrânse
Al treilea element este Executivul. Un Guvern al cărui mandat a încetat poate îndeplini numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către noul Cabinet.
Cabinetul Bolojan funcționează în această formulă de cinci luni. Pricopie susține, într-o intervenție la Newsweek România, că lipsa unui Guvern cu atribuții depline a blocat inclusiv adoptarea de ordonanțe de urgență în acest interval.
Anticipatele, între cererea AUR și refuzul de la Cotroceni
Scenariul nu pornește din neant. Liderul AUR, George Simion, a cerut pe 24 septembrie suspendarea președintelui, invocând faptul că acesta nu dorește alegeri anticipate, potrivit News.ro. Mesajul lui Simion a fost scurt: „Nicușor Dan trebuie suspendat!”
Sursele consultate nu consemnează o reacție oficială a Administrației Prezidențiale la scenariul descris de Pricopie. Decizia dacă România merge spre anticipate sau încearcă din nou formarea unui Guvern aparține, potrivit presei, exclusiv președintelui.
Ce decizii ar putea rămâne în aer: buget, administrație, urgențe
Stiripesurse arată că un asemenea blocaj instituțional ar putea întârzia decizii privind bugetul, administrația publică și politica economică. Aceeași situație ar afecta măsurile necesare în urgențe, pentru că niciuna dintre instituțiile centrale nu ar putea acționa la capacitate constituțională deplină.
În plus, o campanie electorală desfășurată în acest climat ar putea amplifica conflictul politic și presiunea asupra instituțiilor, avertizează aceeași publicație, care vorbește despre o perioadă în care ieșirea din impas ar deveni extrem de dificilă.
Legea electorală și termenul de trei luni: unde apar fricțiunile
Constituția cere ca alegerile după dizolvare să aibă loc în cel mult trei luni. Pricopie susține că actualul cadru legislativ ridică probleme într-un asemenea caz, pentru că un Parlament dizolvat și un Guvern interimar ar întâmpina dificultăți la modificarea legislației electorale.
Stiripesurse notează totuși o nuanță importantă: legea electorală prevede explicit alegerile parlamentare anticipate și stabilește reguli pentru ele, inclusiv folosirea datelor de la ultimul scrutin pentru calculul mandatelor. Problema nu este, așadar, lipsa totală a unei proceduri.
Riscul vizat de Pricopie este altul: ca instituțiile să nu poată derula toate etapele fără conflicte de competență sau fără intervenții legislative suplimentare, într-o perioadă în care niciuna dintre ele nu are puteri depline.
Deocamdată scenariul rămâne ipotetic, iar blocajul instituțional descris de Pricopie nu s-a produs, pentru că Parlamentul nu a fost dizolvat, iar președintele nu a fost suspendat. Miza reală, subliniată de rectorul SNSPA, este că Constituția tratează separat trei proceduri care, puse cap la cap, ar lăsa statul fără nicio instituție cu puteri depline.
