România și Polonia au refuzat să mărească tranzitul de cereale ucrainene prin teritoriul lor, deși Kievul cere ajutor pentru exportul a milioane de tone blocate de atacurile din Marea Neagră, potrivit Adevărul. Relatarea pornește de la un material publicat de Politico.
Ce cere Ucraina și de ce sunt blocate cerealele.
Ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vysotskyi, a mers în această săptămână la Bruxelles pentru a-și convinge omologii din Uniunea Europeană. El a cerut ca prin Europa să poată fi transportate mai multe produse agricole ucrainene și a solicitat 1,1 miliarde de euro pentru acoperirea costurilor mai mari de transport, potrivit Spotmedia, care citează Politico.
Atacurile rusești asupra porturilor și navelor ucrainene continuă pentru a treia lună consecutivă. Dacă blocada persistă, până la 35 de milioane de tone de produse agricole ar putea rămâne blocate în Ucraina în acest an, a avertizat oficialul de la Kiev.
Potrivit lui Vysotskyi, mai puțin de jumătate din volumul de export poate fi transportat în prezent pe rutele feroviare, rutiere și fluviale europene.
Fără acest ajutor, spune Vysotskyi, fermierii ucraineni aflați în dificultate financiară nu vor putea începe însămânțările pentru sezonul următor. El a vorbit despre o situație foarte critică și despre riscul ca suprafața cultivată să scadă cu 35-40% dacă lucrurile rămân neschimbate până în primăvară.
🗞️ Citește și Acestea
Un diplomat turc a confirmat, potrivit Spotmedia, că Ankara a transmis atât Kievului, cât și Moscovei un proiect de memorandum pentru încetarea atacurilor asupra traficului maritim comercial și asupra infrastructurii portuare civile.
Răspunsul ministrului Tanczos Barna: porturile și Dunărea.
Ministrul român al Agriculturii, Tanczos Barna, a spus pentru Politico că interesele fermierilor români rămân o prioritate. El a explicat că excesul de cereale ucrainene, împreună cu nivelul scăzut al Dunării, suprasolicită deja porturile României și îi împiedică pe fermierii de aici să-și vândă propria producție.
România încearcă să-și optimizeze logistica. Luna trecută, București a semnat cu Kievul un memorandum pentru fluidizarea trecerii frontierei și consolidarea legăturilor feroviare.
Tanczos a precizat însă că nu pot fi dublate numărul de trenuri și capacitatea drumurilor, a căilor ferate și a porturilor. Din sursele consultate reiese că refuzul privește volume suplimentare, nu oprirea tranzitului existent.
Polonia are aceeași poziție, iar Comisia Europeană nu exclude un răspuns comun.
Ministerul polonez al Infrastructurii a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Anna Szumańska, că nu intenționează să facă nicio schimbare care să sporească tranzitul produselor agricole ucrainene, potrivit Kyiv Post, care citează Politico.
Nu toate statele refuză, însă. Un purtător de cuvânt al ministerului german al Agriculturii a spus, potrivit relatării Politico preluate de presa românească, că Berlinul depune eforturi la nivel european pentru consolidarea rutelor alternative de export.
Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a spus în această săptămână că Uniunea Europeană trebuie să abordeze problema, dar nu a anunțat angajamente concrete. Sursele consultate nu consemnează o decizie la nivelul UE și nici o reacție oficială a Kievului la refuzul României și al Poloniei.
Ce înseamnă refuzul de la București și Varșovia pentru exportul ucrainean.
Poziția celor două capitale reflectă o tensiune mai veche între solidaritatea cu Ucraina și protejarea piețelor agricole locale. În 2023, Polonia, Ungaria și Slovacia au impus interdicții la importul de cereale ucrainene, în timp ce România a ales controlul tranzitului, fără interdicție la import.
Astăzi problema este diferită: nu mai e vorba de importuri care scad prețurile, ci de capacitatea fizică de a muta recolta spre piețele externe. Ucraina depinde de rutele terestre și fluviale în condițiile în care porturile din Marea Neagră sunt vizate de atacuri.
Pentru fermierii români, miza este una practică: spațiul din porturi și de pe căile ferate, pe care îl folosesc și ei pentru propria recoltă.
Deocamdată, răspunsul Bucureștiului și al Varșoviei privește capacitatea de tranzit, nu solidaritatea declarată față de Kiev, iar cererea de 1,1 miliarde de euro adresată Uniunii Europene nu are un răspuns clar în sursele consultate.
