Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Rezolv Energy vrea să adauge baterii și, posibil, panouri solare la noul parc eolian Vifor din județul Buzău, potrivit Profit.ro. Anunțul vine într-un moment în care sistemul energetic național se află sub presiune, după oprirea temporară a reactoarelor de la Cernavodă.
Compania a obținut totodată o finanțare de până la 561 de milioane de euro pentru Dama Solar, un proiect fotovoltaic din județul Arad, potrivit Forbes.ro. Cele două investiții pun în prim-plan o întrebare simplă: cum ajunge energia regenerabilă în rețea atunci când consumul este cel mai mare.
Prima etapă din Vifor: 30 de turbine și 192 MW
Prima etapă a parcului eolian Vifor a fost inaugurată pe 1 octombrie și livrează deja electricitate în sistem. Are 30 de turbine Vestas de câte 6,4 MW și o capacitate totală de 192 MW, potrivit Financial Intelligence.
Turnurile noului parc eolian Vifor au 166 de metri înălțime, iar diametrul rotorului este de 162 de metri. Vestas a fost și partenerul de inginerie, achiziții și construcție pentru această etapă.
🗞️ Citește și Acestea
Compania spune că este cel mai mare proiect eolian nou pus în funcțiune în România în ultimul deceniu. După a doua etapă, programată pentru 2027, capacitatea va ajunge la 461 MW, ceea ce ar face din Vifor al treilea parc eolian ca mărime din Uniunea Europeană, conform relatării Reuters preluate de Profit.ro.
Vifor face parte dintr-un portofoliu de 2,8 GW de proiecte regenerabile în România și Bulgaria, dezvoltat de Rezolv Energy, companie lansată în 2022 de investitorul Actis. În România, portofoliul mai include parcurile eoliene Dunărea East și West, cu 600 MW, în județul Constanța.
Baterii și panouri solare lângă turbine: ce vrea Rezolv Energy
Directorul general al companiei, Alastair Hammond, a explicat pentru Reuters că planificarea unei baterii de mari dimensiuni a început deja. Scopul este ca parcul eolian să fie combinat cu stocare și, eventual, cu panouri solare, într-un model numit „hibridizare”.
Logica este practică. Bateriile POT păstra o parte din electricitate pentru a o livra mai târziu, iar solarul completează intervalele în care vântul slăbește. Capacitatea bateriei și calendarul instalării nu au fost precizate în relatările consultate, iar componenta solară rămâne doar o opțiune analizată.
Dama Solar: finanțare de până la 561 de milioane de euro pentru Arad
Pachetul de finanțare pentru Dama Solar a fost semnat prin subsidiara West Power Investments și reunește un consorțiu de 14 creditori. Structura include o investiție-ancoră a Băncii Europene de Investiții (BEI), garantată prin programul InvestEU, iar finanțarea a fost structurată ca un credit verde, potrivit comunicatului companiei.
Parcul fotovoltaic se întinde pe peste 1.000 de hectare și are o capacitate de 1,3 GWp și este proiectat să producă anual aproximativ 1.800 GWh. Intrarea în operare comercială este estimată pentru a doua jumătate a anului 2028, iar compania îl prezintă drept cel mai mare proiect de energie regenerabilă onshore din Uniunea Europeană după punerea în funcțiune.
De ce nu ajunge producția: stocarea după oprirea de la Cernavodă
Reuters notează că România se confruntă cu presiuni pe aprovizionare după oprirea reactoarelor de la Cernavodă, pe fondul nivelului scăzut al Dunării. Oprirea a scos din sistem aproximativ o cincime din capacitatea de producție a țării, potrivit aceleiași agenții.
Producția hidroenergetică a fost redusă și de secetă, potrivit aceleiași relatări. Pe acest fundal, noile capacități regenerabile contează, dar nu rezolvă singure problema. De la începutul anului, România a adăugat peste 1,5 GW de capacitate regenerabilă și 1 GW de stocare, iar analiștii cer mai mult. Alina Arsani, de la think-tank-ul Energy Policy Group, a spus că țara are „nevoie de mai multă capacitate de stocare și de flexibilitate”.
Diferența dintre a produce energie și a o avea disponibilă la vârful de consum este exact miza bateriilor planificate la Vifor. Un parc care livrează în rețea doar atunci când bate vântul ajută mai puțin la echilibrarea sistemului decât unul care își poate muta producția în orele de cerere maximă, iar acest decalaj rămâne, deocamdată, nerezolvat la scară națională.
