Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Florin Cîțu, fost premier și ministru al Finanțelor, critică politica monetară a BNR și susține că euro ar fi putut ajunge sub 3 lei dacă banca centrală nu ar fi intervenit, potrivit Gândul. Declarația vine după ce euro a atins un maxim istoric.
Pe Facebook, Cîțu a scris că „Guvernul are nevoie de inflație” și că BNR, prin inacțiune, o acomodează. Argumentul lui pornește de la buget: bugetul pe 2026 a fost construit cu o creștere reală de 1%, iar CNSP a redus estimarea la 0,1%, dar a majorat în același timp PIB-ul nominal. Diferența vine, spune Cîțu, dintr-o inflație mai mare decât cea estimată inițial. În opinia lui, politica monetară a BNR o acomodează, deși dobânda de referință se află la 6,50% din august 2024.
Ce arată cifrele CNSP despre PIB-ul nominal.
Datele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză confirmă direcția descrisă de Cîțu, nu și intenția pe care el o atribuie Guvernului. În prognoza de primăvară, publicată în iunie, creșterea economică pentru 2026 a fost redusă de la 1% la 0,1%. Inflația medie anuală a fost revizuită la 7,9%, de la 6,5%, iar PIB-ul nominal a urcat la 2.051 miliarde lei, de la 2.045 miliarde lei, potrivit Financiarul.ro.
🗞️ Citește și Acestea
Cîțu afirmă că un PIB nominal mai mare reduce automat deficitul și datoria exprimate ca procent din PIB. Aritmetic, raportul scade atunci când numitorul crește, însă ideea că inflația ascunde un eșec fiscal este o apreciere politică, nu o constatare a CNSP. În evaluarea din 2 octombrie, S&P Global Ratings a spus că consolidarea fiscală din 2026 se desfășoară conform planului.
Ce spune BNR despre intervențiile pe piața valutară.
Guvernatorul Mugur Isărescu a respins, pe 19 mai, ideea că banca centrală ar fi ținut artificial cursul prea sus. El a spus că BNR a intervenit „în principal cumpărând valută”, în special de la Ministerul Finanțelor, pentru a evita o apreciere bruscă a leului, potrivit Știrilor ProTV.
Isărescu a estimat atunci că, fără aceste achiziții, cursul ar fi putut coborî spre 4,4 lei pe euro. Estimarea guvernatorului este, așadar, departe de pragul de 3 lei invocat de Cîțu, iar fostul premier nu a prezentat, în sursele consultate, calculul din spatele cifrei sale. BNR nu a comunicat, în sursele consultate, un răspuns direct la postarea lui.
Ce s-a întâmplat cu euro și cu rezervele BNR în septembrie.
Evoluția recentă merge în sens opus aprecierii pe care o descrie Cîțu. Pe 1 octombrie, euro a depășit 5,34 lei pe piața interbancară, iar rezervele valutare ale BNR au scăzut de la 64,8 miliarde de euro, la sfârșitul lui august, la 60 de miliarde de euro, pe 30 septembrie, potrivit Spotmedia.
Din ieșirile totale de aproximativ 8,1 miliarde de euro din rezerve, în septembrie, circa 2,68 miliarde de euro au reprezentat plăți de rate și dobânzi la datoria publică în valută. Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a spus că banca centrală se aștepta la volatilitate, dar nu consideră că leul s-a prăbușit.
De ce pragul de 3 lei rămâne contestat.
Disputa are trei repere: pragul de 3 lei invocat de Cîțu, cei 4,4 lei estimați de Isărescu și un euro care tranzacționează peste 5,3 lei. Primele două sunt scenarii ipotetice, nu cursuri observate, iar diferența dintre ele arată cât de mult depinde rezultatul de ipotezele despre sumele de valută pe care BNR le-ar fi lăsat pe piață.
Și pe dobânzi există opinii opuse. BNR a menținut rata de politică monetară la 6,50% pe 10 august, iar Isărescu a spus pe 13 august, potrivit Agerpres, că o reducere este posibilă probabil până la începutul anului următor. Cîțu anticipează contrariul, adică o majorare, într-o economie pe care o descrie ca fiind deja în recesiune. S&P estimează, la rândul ei, că inflația armonizată va ajunge la 8,3% în medie în 2026, ceea ce, în opinia agenției, va împiedica o relaxare pe termen scurt.
Dincolo de polemică, politica monetară a BNR se judecă pe cifre, iar cele care pot fi verificate sunt puține: inflația anuală a fost de 10,42% în iunie, dobânda rămâne la 6,50%, iar euro a urcat la un maxim istoric. Afirmația că euro ar fi fost sub 3 lei fără BNR rămâne, în schimb, o opinie care nu are până acum un calcul public.
