Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Prețurile la carburanți din România sunt mai mari decât în Ungaria, unde Guvernul a plafonat combustibilul la începutul lunii martie, a semnalat comisarul guvernamental maghiar Szilárd Németh, potrivit Mediafax. La o benzinărie din județul Alba, un litru de benzină costa 8,63 lei, față de echivalentul a 7,72 lei în Ungaria — o diferență de aproape 1 leu pe litru.
Modelul maghiar: plafonare oficială pentru a proteja consumatorii.
Guvernul condus de Viktor Orbán a decis la începutul săptămânii plafonarea prețurilor la combustibil pentru a amortiza impactul creșterilor generate de criza petrolieră. Un litru de benzină a fost plafonat la 595 de forinți (echivalentul a 7,72 lei), iar un litru de motorină la 615 forinți (7,98 lei), conform Newsweek România.
Comisarul Németh a publicat pe Facebook o fotografie realizată la o benzinărie din Vințu de Jos (Alba), care arăta că litrul de benzină costa acolo 8,63 lei, iar cel de motorină 8,89 lei — cu 70 de forinți mai scump la motorină și cu 62 de forinți mai scump la benzină față de prețurile maghiare.
Presa maghiară a calculat că șoferii din România plătesc cu aproape 100 de forinți (circa 1,30 lei) mai mult pe litru față de unguri.
🗞️ Citește și Acestea
De ce Ungaria poate plafona, iar România nu.
Contextul structural este diferit. Ungaria depindea de conducta Drujba pentru transportul țițeiului rusesc și a fost afectată direct de întreruperea acesteia, ceea ce a generat presiunea politică pentru o intervenție imediată. Prin plafonare, Budapesta a protejat deopotrivă gospodăriile și transportatorii.
România se află într-o altă poziție: importă două treimi din țițeiul și produsele petroliere necesare, iar prețurile sunt determinate în mare parte de piețele internaționale. Premierul Ilie Bolojan a explicat joi că statul nu poate interveni direct în reducerea prețurilor, deoarece scumpirile sunt generate de factori globali.
Un alt element structural îl reprezintă accizele. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a precizat recent că acciza aplicată în România ajunge la aproximativ 600 de euro pe tonă de carburant, față de circa 330 de euro pe tonă în Ungaria și Bulgaria — diferență care se regăsește direct în prețul de la pompă.
Ministerul Energiei pregătește un cadru legal de urgență.
Totuși, Guvernul nu rămâne complet pasiv. Bogdan Ivan a anunțat vineri seara că a transmis Executivului un document intern de lucru pentru declanșarea unei posibile stări de criză energetică, în cazul în care prețurile continuă să crească.
„În situația în care avem o escaladare continuă a prețului carburanților, să avem tot cadrul legal prin care să putem interveni de îndată, ca și Guvern, pentru a declara situația de criză în domeniul energetic și pentru a putea să luăm măsuri care, pe o perioadă temporară, să poată să atenueze cât mai mult posibil efectul negativ asupra buzunarului românilor și asupra companiilor”, a afirmat Ivan, la Digi24.
Contextul internațional rămâne complicat: SUA au ridicat temporar, pe 30 de zile, sancțiunile pentru petrolul rusesc aflat în tranzit, însă atacurile asupra petrolierelor din Strâmtoarea Ormuz continuă, generând incertitudini pe piețele globale.
Dacă presiunile din piață se mențin, activarea stării de criză energetice — prevăzută acum ca opțiune de rezervă — ar putea fi pusă în aplicare în perioada următoare.
