Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Dacian Dragoș, judecătorul numit de Nicușor Dan la Curtea Constituțională, a reacționat în legătură cu dezbaterea privind competența Curții de Apel București (CAB) de a suspenda judecători ai CCR, potrivit StiriPeSurse.ro. Controversa a apărut după ce Silvia Uscov, avocată AUR, a solicitat în instanță suspendarea decretelor prin care Dacian Dragoș și Mihai Busuioc au fost numiți judecători ai Curții Constituționale.
Poziția fostului președinte CCR Augustin Zegrean.
Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale a României, a afirmat la Antena 3 CNN că judecătorii CAB nu ar avea competența să judece această cerere. „Curtea de Apel nu este competentă să judece această cerere”, a declarat Zegrean pentru postul de televiziune.
Fostul președinte CCR a explicat motivul juridic al acestei poziții, subliniind că unul dintre judecători a fost numit de Parlament, iar hotărârile Senatului nu ar putea fi atacate în contencios administrativ. „Cel puțin unul dintre judecători a fost numit de Parlament, e desemnat. Hotărârile Senatului nu pot fi atacate în contencios administrativ”, a precizat acesta, potrivit Adevărul.
Augustin Zegrean a mai subliniat că „soluția este previzibilă și va respinge ca inadmisibilă cererea”, având în vedere că Curtea de Apel București a rămas în pronunțare după ședința de judecată.
🗞️ Citește și Acestea
Reacția judecătorului Dacian Dragoș.
Dacian Dragoș a precizat pentru STIRIPESURSE.RO că nu dorește să comenteze despre proces, menționând că a ales să prezinte public aspecte din CV-ul său pentru o mai bună înțelegere. „Despre proces nu commentez, mulțumesc pentru înțelegere. Eu am prezentat doar aspecte din CV-ul meu, spre o mai bună înțelegere. Am încredere în justiție”, a menționat judecătorul pentru sursa citată.
Într-un interviu pentru Libertatea, Dacian Dragoș a mai declarat că „CV-ul meu a fost citit incomplet, părtinitor sau interpretat în mod eronat”, subliniind că are experiența profesională necesară pentru a ocupa funcția de judecător la Curtea Constituțională.
Contextul juridic al controversei.
Conform legislației în vigoare, judecătorii CCR sunt numiți de Parlamentul României, Președintele țării și Consiliul Superior al Magistraturii, beneficiind de un statut special care le garantează independența în exercitarea mandatului. Mihai Busuioc a fost numit de Senat prin hotărâre parlamentară, în timp ce Dacian Dragoș a fost numit prin decret prezidențial pe propunerea Primarului General al Capitalei.
Potrivit informațiilor publicate de StiriPeSurse.ro, CAB a analizat deja propria competență și s-a considerat competentă legal să judece cererea de suspendare. Această poziție contrazice opinia exprimată de fostul președinte CCR, Augustin Zegrean, care susține că instanța ar trebui să respingă cererea ca inadmisibilă.
Întrebarea privind atribuțiile CAB față de judecătorii Curții Constituționale ridică probleme mai ample legate de principiul separației puterilor în stat și de mecanismele de protecție a independenței justiției constituționale.
Implicații pentru activitatea CCR.
CAB a amânat pentru data de 16 ianuarie 2026 pronunțarea în cazul lui Dacian Dragoș și Mihai Busuioc. Este exact ziua în care CCR ar trebui să ia o decizie privitoare la Legea privind pensiile magistraților, un dosar extrem de sensibil din punct de vedere politic și social.
În cazul în care Curtea de Apel ar dispune suspendarea numirii celor doi judecători, Curtea Constituțională ar putea rămâne fără cvorum necesar pentru a funcționa. „Veți avea din nou surpriza unei amânări pentru lipsă de cvorum. Nu se va face cvorum și se va anula decizia la Curte”, a avertizat Augustin Zegrean, potrivit Euronews România.
Clarificarea acestor aspecte juridice este esențială pentru menținerea echilibrului instituțional și pentru garantarea că deciziile CCR nu pot fi influențate prin mecanisme disciplinare sau jurisdicționale externe. Experții constituționaliști susțin că orice tentativă de subordonare a judecătorilor constituționali unor organisme sau instanțe externe ar reprezenta o încălcare a principiilor fundamentale ale organizării puterii judecătorești.
