Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Theodor Stolojan, fost Prim-Ministru și specialist în economie, critică ritmul lent al reformelor administrative conduse de Ilie Bolojan, actualul Prim-Ministru al României, potrivit StiriPeSurse.ro. Declarațiile vin în contextul în care Executivul întârzie implementarea unor măsuri structurale esențiale pentru consolidarea fiscală.
Reforma administrației publice – prioritatea neglijată.
Stolojan identifică reforma administrației publice ca fiind „cea mai importantă reformă pe care România o poate face în acest moment” și avertizează că Guvernul Bolojan „este restant” pe acest capitol, conform declarațiilor făcute pentru HotNews.ro. Expertul economic subliniază că fără o restructurare profundă a aparatului birocratic, eforturile de consolidare bugetară vor fi insuficiente.
România are aproximativ 1,3 milioane de angajați în sectorul public, reprezentând una dintre cele mai mari ponderi din Uniunea Europeană raportat la populație. Cheltuielile cu salariile din administrație consumă peste 40% din bugetul consolidat, limitând investițiile în infrastructură și servicii publice.
Provocările reformei administrative.
„Nu poți avea o administrație publică eficientă când departajarea între politic și profesional este inexistentă”, a explicat Stolojan, subliniind necesitatea depolitizării funcțiilor publice. Fostul premier sugerează implementarea unor criterii clare de performanță și evaluare bazate pe rezultate măsurabile.
🗞️ Citește și Acestea
Potrivit analizelor de la G4Media.ro, România are cu 30% mai mulți angajați în administrația centrală comparativ cu media UE, în timp ce calitatea serviciilor publice rămâne sub standardele europene. Paradoxul evidențiază ineficiența sistemului actual.
Ce măsuri concrete sunt necesare.
Theodor Stolojan propune câteva direcții esențiale: digitalizarea proceselor administrative pentru reducerea birocrației, fuzionarea structurilor care au atribuții suprapuse și introducerea evaluărilor anuale obligatorii pentru funcționarii publici.
Reforma ar trebui să includă și reorganizarea agențiilor și autorităților autonome, multe dintre acestea fiind considerate redundante. Experții estimează că o reformă bine gândită ar putea genera economii bugetare de aproximativ 2-3 miliarde de euro anual, resurse care ar putea fi redirecționate către investiții.
Premierul Ilie Bolojan, cunoscut pentru reformele administrative implementate în Oradea și Bihor, se confruntă acum cu provocarea scalării acestor măsuri la nivel național. Diferența esențială constă în complexitatea sistemului central și rezistența structurilor birocratice consacrate.
În context european, România trebuie să demonstreze capacitatea de reformă pentru accesarea integrală a fondurilor PNRR. Comisia Europeană condiționează deblocarea tranșelor de progresul real în eficientizarea administrației publice și reducerea cheltuielilor cu funcționarea statului.
