Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, a transmis un mesaj public după ce Consiliul Superior al Magistraturii i-a cerut clarificări în legătură cu întâlnirea privată avută cu premierul demis Ilie Bolojan, potrivit Digi24.
CSM cere explicații despre întâlnirea cu Bolojan
Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, duminică, că informațiile apărute în spațiul public despre întâlnirea dintre șefa CCR și Ilie Bolojan au generat „întrebări legitime” privind contextul și obiectul întrevederii. Potrivit datelor vehiculate public, discuția ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, într-o perioadă în care Curtea Constituțională urma să se pronunțe asupra unor cauze cu relevanță instituțională semnificativă, inclusiv pentru formațiunea politică reprezentată de Bolojan.
„Răspunsul instituțional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparență și clarificare publică”, a transmis CSM, potrivit Mediafax. Consiliul a mai precizat că independența unei jurisdicții nu este garantată doar prin normele de organizare, ci și prin conduita persoanelor care o reprezintă și prin capacitatea instituției de a elimina orice suspiciune rezonabilă privind eventuale raporturi incompatibile cu imparțialitatea.
Precedentul din 2018, invocat de CSM
Consiliul a amintit și un episod din 2018, când Tănăsescu, aflată atunci în funcția de consilier prezidențial, și-a depus demisia în urma controverselor generate de o întâlnire avută cu un judecător al Curții Constituționale, judecătorul Petre Lăzăroiu, în plină dispută privind durata mandatului acestuia. Tănăsescu a demisionat la șase zile după acea întâlnire.
🗞️ Citește și Acestea
„Este firesc ca același standard de exigență să fie menținut în mod constant, indiferent de funcțiile deținute sau de contextul instituțional”, a subliniat CSM, sugerând implicit că șefa CCR ar trebui să aplice acum același raționament.
Răspunsul Siminei Tănăsescu: „Trecutul meu garantează corectitudinea”
Tănăsescu a reacționat printr-un comunicat oficial al CCR, în care a insistat că întâlnirile pe care le are cu reprezentanți ai autorității executive privesc exclusiv aspecte administrative, organizatorice și de reprezentare, prevăzute de Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
„Președinta Curții Constituționale reafirmă ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”, se arată în comunicat. Șefa CCR a mai transmis că reperele etice și profesionale pe care le-a respectat constant sunt suficiente pentru a exclude orice interpretare contrară privind natura demersurilor sale administrative.
Ce clarificări solicită magistrații
CSM și conducerile mai multor curți de apel, tribunale și judecătorii din țară au cerut, în comunicate separate, explicații publice privind patru aspecte: împrejurările în care a avut loc întrevederea, natura discuției, motivul pentru care aceasta s-ar fi desfășurat în biroul președintelui Senatului și temele abordate. Potrivit magistraților, aceste clarificări sunt necesare pentru protejarea autorității CCR și menținerea încrederii publice în imparțialitatea deciziilor sale.
Contextul instituțional este cu atât mai sensibil cu cât CCR urmează să analizeze, în ședința de luni, mai multe proiecte legate de PNRR adoptate de Parlament, decizii cu impact direct asupra guvernării și asupra formațiunilor politice implicate în coaliție.
O miză mai mare decât un singur dosar
Episodul readuce în discuție limitele dintre atribuțiile administrative ale conducerii CCR și necesitatea separării stricte față de deciziile pe fond ale instituției. Faptul că CSM a invocat direct precedentul din 2018, când Tănăsescu însăși a ales să demisioneze dintr-o funcție publică pentru a proteja imaginea Curții, adaugă presiune suplimentară asupra poziției sale actuale.
Rămâne de văzut dacă explicațiile oferite de șefa CCR vor fi considerate suficiente de magistrați și de opinia publică, sau dacă presiunea pentru clarificări suplimentare ori chiar pentru demisie va continua în zilele următoare, pe fondul deciziilor pe care CCR trebuie să le ia pe proiectele PNRR.
